a.nicolae3

ACTIUNE IN MAJORAREA PENSIEI DE INTRETINERE STABILITE IN FAVOAREA MINORULUI-CARACTERUL DE EXCEPTIE AL RECALCULARII PENSIEI ALIMENTARE PE ANII ANTERIORI IN FUNCTIE DE CRESTEREA SALARIULUI MINIM PE ECONOMIE-CULPA TITULARULUI ACTIUNII-INADMISIBILITATEA CERERII IN CONTEXTUL FIXARII AB INITIO IN COTA PROCENTUALA A PENSIEI DE INTRETINERE.
(art.94 C.fam.)
Raportat la situaţia de fapt reţinută, cererea formulată de reclamantă apare drept netemeinică prin prisma considerentelor ce vor fi dezvoltate în continuare.
În primul rând, plecând de la faptul ca întreţinerea, având drept scop să asigure satisfacerea nevoilor celor care o solicită, nu poate fi acordată decât din momentul formulării unei atare cereri, iar nu şi pe un interval anterior, de drept comun, a operat o prezumţie relativă în sensul că, pe perioada anterioară, cel îndreptăţit la pensie nu a avut nevoie de ea, întrucât, dacă i-ar fi fost necesară, nimic nu l-ar fi împiedicat să sesizeze, de îndată, instanţa. (...)
Reclamantul nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări de natură să ateste culpa pârâtului în faptul că dumnealui nu a introdus acţiune în justiţie pentru reclacularea pensiei de întreţinere începând cu data de la care, astfel cum se susţine în cererea introductivă, s-a modificat valoarea venitului minim pe economie. Explicaţia dată de ocrotitorul său legal, in sensul că “nu a făcut-o (cererea) anterior pentru că a făcut-o acum”, indică, de fapt, culpa titularului acţiunii, a creditorului, iar nu a pârâtului.
În al doilea rând, prin sentinţa civilă nr. 5921/19.11.2003 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8753/2003, pensia de întreţinere în favoarea minorului s-a fixat în cotă procentuală. Întrucât aceast procent nu a suferit vreo modificare în acest interval de timp, de principiu, pensia de întreţinere s-a modificat simultan cu modificarea cuantumului veniturilor lunare realizate de pârât.
(Judecatoria Buzau, s.civ. 21.06.2007)
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BUZĂU
SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 3534/200/2007
SENTINŢA CIVILĂ NR.
Şedinţa publică de la 21 Iunie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamanta PERŞINARU NICOLETA în contradictoriu cu pârâtul CHIRICĂ PETRICĂ ADRIAN, autoritate tutelară PRIMĂRIA COMUNEI AMARU, având ca obiect pensie întreţinere
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au raspuns PERŞINARU NICOLETA, minorul CHIRICĂ IONUŢ TUDOR şi pârât CHIRICĂ PETRICĂ ADRIAN, lipsind: autoritate tutelară PRIMĂRIA COMUNEI AMARU
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că nu s+au depus înscrisuri noi, după care:
Se prezintă minorul CHIRICĂ IONUŢ TUDOR, care arată că este de acord cu acţiunea formulată de mama sa, şi-o însuşeşte şi o semnează în faţa instanţei.
Perşinaru Nicoleta precizează că cererea este formulată de CHIRICĂ IONUŢ TUDOR, cu încuuviinţarea sa, solicitând să se ia act de faptul că-şi modifică cererea de chemare în judecată în acest sens.
Instanţa îl întreabă pe reclamant de ce a formulat această cerere acum. Acesta învedereayă că nu ştie, mama sa poate să raspundă.
Reclamanta solicită ca pârâtul să-i achite pensia de întreţinere în raport de venitul nimim pe economia naţionala, având în vedere că acesta s-a mărit în fiecare an, mai arată că nu a formulat acţiunea până în prezet, în schimb s-a hotărât să o promoveze acum.
Pârâtul învedereaza că a lucrat la SC BEBAROM SRL Buzău în perioada 2003 – mai 2005
Reclamanta precizează că pe perioada (2003-2004) cât pârâtul a fost angajat a primit pensia de întreţinere prin mandat, şi arată că nu are probe de administrat in susţinerea acţiunii, ci doar, instanţa de judecată să ia în considerare legile prin care s+a mărit venitul minim pe ţară.
Instanţa, din oficiu, invocă excepţia prescripţiei acţiunii, pentru perioada ianuarie-aprilie 2004, şi o pune în discuţia părţilor.
Reclamantul şi ocrotitotul său legal, având cuvântul pe excepţie, lasă la aprecierea instanţei.
Paratul având cuvântul pe excepţie lasă la aprecierea instanţei.
Partile arata ca nu mai au probe de solicitat
În temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente şi utile dezlegării pricinii.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepţii de ridicat, instanţa acorda cuvântul pe fond.
Reclamantul, cu încuviinţarea mamei sale PERŞINARU NICOLETA, având cuvantul solicită admiterea actiunii, recalcularea pensiei de întreţinere pentru aceşti ani, pentru perioada cât pârâtul a lucrat, raportat la venitul minim pe economia naţională, fără cheltuieli de judecată.
Pârâtul având cuvantul pe fond solicită respingerea acţiunii, fără cheltuieli de judecată.
În conformitate cu dispoziţiile art. 150 Cod procedură civilă, instanţa declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 3534/200 din data de 05.05.2007, reclamanta PERŞINARU NICOLETA, în calitate de reprezentant legal al minorului CHIRICĂ IONUŢ TUDOR, a chemat în judecată pe pârâtul CHIRICĂ PETRICĂ ADRIAN, solicitând majorarea pensiei de întreţinere stabilită în favoarea minorului în funcţie de venitul minim pe economia naţională din ianuarie 2004 – martie 2007.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin sentinţa civilă nr. 5921/19.11.2003 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8753/2003, s-a dispus obligarea pârâtului la o pensie de intreţinere în favoarea minorului în raport de salariul acestuia din anul 2003, în valoare de 2.800.000 lei vechi, minorului revenindu-i suma de 700.000 lei lunar, astfel cum a primit până în prezent.
Deoarece salariul minim pe economia naţională s-a mărit în fiecare an, a solicitat reclacularea pensiei alimentare pe anii anteriori, deoarece salariul minim pe economie s-a mărit an de an, începând cu luna ianuarie.
Întrucât acest drept al minorului nu-l poate contesta nimeni, a solicitat obligarea pârâtului la restituirea diferenţei reieşite din recalcularea acestor ani.
A menţionat că pârâtul nu mai are alţi copii în întreţinere.
În drept, reclamanta nu şi-a întemeiat cererea.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus în copie sentinţa civilă nr. 5921/19.11.2003 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8753/2003, certificatul de naştere Seria NP nr. 349882 eliberat de Primăria Municipiului Buzău la data de 15.06.1993, copie de pe cartea de identitate seria XZ nr. 080634, cupon mandat poştal februarie-aprilie 2007.
Acţiunea este scutită de taxă judiciară de timbru în conformitate cu prevederile art. 15 lit.c din Legea nr. 146 / 1997 şi de timbru judiciar, în baza art. 1 alin.2 din OG nr. 32 / 1995.
La termenul din data de 31.05.2007, reclamanta a depus calculul detaliat a pensiei de întreţinere, solicitând pe anul 2004, 150 RON, pe naul 2005, 270 Ron, pe anul 2006, 330 RON, iar pe anul 2007, 200 RON.
La aceeaşi dată, raportat la dispoziţiile art.9 din Decretul 31/1954, luând în considerare faptul că minorul Chirică Ionuţ Tudor, este născut la data de 22.04.1993, având capacitate restransă de exerciţiu, iar potrivit art. 42 C.proc.civ., poate formula acţiuni in justiţie în calitate de reclamant, cu încuviinţarea mamei sale Perşinaru Nicoleta, instanţa a dispus citarea minorului pentru a preciza dacă-şi însuşeşte cererea de chemare în judecată şi de a o semna.
Legal citat, pârâtul s-a prezentat, şi a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 1141 alin.2 C.proc.civ. prin care a solicitat respingerea cererii. In motivarea acesteia, a învederat că prin sentinţa civilă nr. 5921/19.11.2003 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8753/2003 a fost obligat la o pensie de întreţinere majorată în favoarea minorului, în procent de 25% din venitul net realiyat la SC BEBAROM Bucureşti, unde a lucrat până la data de 22.03.2005, sentinţă în baza căreia a fost înfiinţată poprire din oficiu, pensia fiind reţinută si comunicată reclamantei. Ulterior acestei date, a beneficiat de ajutor de şomaj şi a trimis reclamantei pensie în procent de 25% din ajutorul de şomaj.
A arătat că nici nu trebuie să facă dovada plăţii corecte a pensiei, întrucât reclacularea pensiei alimentare pe anii anteriorinu se poate face, majorarea dispunându-se de la data cererii. Deoarece pensia a fost stabilită procentual, nu se pune problema unei majorări. Consideră că cererea este făcută pur şicanator.
Întâmpinarea nu a fost întemeiată în drept.
La termenul de astăzi, 21.06.2007, s-a prezentat minorul Chirică Ionuţ Tudor, care a precizat că are cunoştinţă de această acţiune şi că este de acord cu promovarea acesteia, semnând-o. În acest sens, mama minorului a învederat că mofifică acţiunea, aceasta fiind introdusă de minor în calitate de reclamant, cu încuviinţarea sa, în calitate de ocrotitor legal.
În temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente şi utile dezlegării pricinii.
La termenul de astăzi, instanţa a ridicat din oficiu excepţia prescripţiei dreptului la acţiune privind lunile ianuarie-aprilie 2004.
Analizând actele dosarului prin prisma excepţiei prescriptiei dreptului la actiune, cu respectarea dispoziţiilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Art.1 alin.1 din Decretul nr. 168/1957, statuează, cu titlu de principiu, că dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termenul de prescripţie fiind de 3 ani (astfel cum se dispune prin art. 3 alin.1).
Aşadar, în materia drepturilor patrimoniale, regula este prescripţia cererilor şi acţiunilor. Imprescriptibilitatea constituie excepţia, iar potrivit unui principiu esenţial al dreptului, excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis).
Pornind de la aceste reguli de drept, instanţa analizează excepţia ridicată din oficiu verificând dacă în cazul de faţă acţiunea a fost exercitata in termenul de prescriptie prevazut de lege.
Prin cererea intoductivă s-a cerut obligarea pârâtului la o pensie majorată, începând cu luna ianuarie 2004. Potrivit art. 7 alin.1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune. Prin urmare, dreptul la acţiune s+a năacut, astfel cum pretinde reclamanta, începând cu data de 01.01.2004, dată de la care s-a majorat cuantumul salariului minim net pe economia naţională.
În acord cu dipoziţiile art. 101 alin.3 C.proc.civ., termenele statornicite pe ani se sfârşesc în ziua anului corespunzătoare zilei de plecare.
Cum din actele existente la dosarul cauzei, nu rezultă că prescripţia dreptului la acţiune ar fi fost suspendată sau întreruptă, în raport de dispoziţiile legale anterior analizate, instanţa constată că s-a împlinit termenul de prescripţie pentru dreptul de a solicita recalcularea pensiei de întreţinere pentru perioada ianuarie-aprilie 2004, la data de 01.05.2007. Acesta dată este anterioară datei la care cererea reclamantului a fost inregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, 04.05.2007.
Pentru aceste considerente, instanţa urmează să admită excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada anterior menţionată si să respingă cererea privitoare la acest interval de timp ca fiind prescrisă.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 5921/19.11.2003 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8753/2003, s-a dispus obligarea pârâtului la o pensie de întreţinere majorată în favoarea minorului în cuantum de 25% din veniturile încasate în calitate de angajat la SC Bebarom SA Buzau, ultima dată primind 70 de lei, conform mandatului posştal depus nr. 4113/26.02.2007.
Pârâtul a avut calitatea de salariat la această societate până în luna martie 2005, în prezent, nemaifiind angajat în muncă. Din 2004 şi până în prezent, pârâtul a plătit în mod constant câte 70 lei lunar.
Raportat la situaţia de fapt reţinută, cererea formulată de reclamantă apare drept netemeinică prin prisma considerentelor ce vor fi dezvoltate în continuare.
În primul rând, plecând de la faptul ca întreţinerea, având drept scop să asigure satisfacerea nevoilor celor care o solicită, nu poate fi acordată decât din momentul formulării unei atare cereri, iar nu şi pe un interval anterior, de drept comun, a operat o prezumţie relativă în sensul că, pe perioada anterioară, cel îndreptăţit la pensie nu a avut nevoie de ea, întrucât, dacă i-ar fi fost necesară, nimic nu l-ar fi împiedicat să sesizeze, de îndată, instanţa. Această prezumţie poate fi înlăturată în cazul în care reclamantul poate dovedi că întârzierea introducerii acţiunii nu-i este imputabilă dumnealui, ci pârâtului. Prin urmare, pensia de întreţinere se poate acorda şi pentru trecut, în ipoteza în care introducerea acţiunii a fost întârziată dintr-o cauză imputabilă pârâtului. Acest principiu, care este în egală măsură aplicabil şi în cazul cererii de majorare a pensiei, implică prezumţia că cel ce solicită majorarea nu a avut nevoie de o sumă mai mare, altminteri, ar fi reclamat-o imediat, aşa că situaţiile în care pensia de întreţinere se va acorda cu începere de la o alta dată au caracter de excepţie.
Reclamantul nu a făcut dovada existenţei unor împrejurări de natură să ateste culpa pârâtului în faptul că dumnealui nu a introdus acţiune în justiţie pentru reclacularea pensiei de întreţinere începând cu data de la care, astfel cum se susţine în cererea introductivă, s-a modificat valoarea venitului minim pe economie. Explicaţia dată de ocrotitorul său legal, in sensul că “nu a făcut-o (cererea) anterior pentru că a făcut-o acum”, indică, de fapt, culpa titularului acţiunii, a creditorului, iar nu a pârâtului.
În al doilea rând, prin sentinţa civilă nr. 5921/19.11.2003 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8753/2003, pensia de întreţinere în favoarea minorului s-a fixat în cotă procentuală. Întrucât aceast procent nu a suferit vreo modificare în acest interval de timp, de principiu, pensia de întreţinere s-a modificat simultan cu modificarea cuantumului veniturilor lunare realizate de pârât. În perioada cât pârâtul a fost angajat în muncă, pensia procentuală datorată i-a fost poprită pe salariu. Ulterior, acesta a plătit aceeaşi cotă raportat la venitul minim pe economia naţională. În ipoteza în care reclamantul ar fi apreciat că pârâtul nu-i plăteşte în întregime pensia stabilită prin hotărâre judecătorescă, acesta ar fi avut la dispoziţie reglementările legale referitoare la executarea silită.
În al treilea rând, din calculul detaliat depus de reclamant, reiese că acesta s-a raportat la alte valori ale venitului minim pe economia naţională decât cele reglementate prin hotărâre de Guvernul României.
În art. 1 din HG nr. 2346/2004 se arată că începând cu data de 1 ianuarie 2005, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 310 lei (RON) lunar. Acestuia îi corespunde un salariu minim în cuantum de 260 lei.
Art. 1 din HG nr. 1766 / 2005 stipulează că începând cu data de 1 ianuarie 2006, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 330 lei (RON) lunar. Acestuia îi corespunde un salariu minim în cuantum de 280 lei.
Art. 1 din HG nr. 1825 / 2006 statuează că începând cu data de 1 ianuarie 2007, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 390 lei (RON) lunar. Acestuia îi corespunde un salariu minim net în cuantum de 324 lei, luându-se în considerare că are un copil minor în întreţinere. Raportat la acest venit net se calculează pensia de întreţinere datorată de pârât. Este echitabilă şi firească o astfel de soluţie, având în vedere faptul că pârâtul nu realizează venituri, nefiind angajat în muncă. Se prezumă, însă, că, dacă ar fi fost angajat în muncă, retribuţia primită ar fi fost cel puţin egală cu venitul minim net pe economie (venit obţinut după plata impozitului pe venit şi a celorlalte contribuţii obligatorii).
Prin raportare la prevederile art. 94 C.fam. care statuează ca instanţa este aceea care va putea mări sau micşora cuantumul pensiei, neputând lăsa la latitudinea unei terţe persoane (cum ar fi societatea angajatoare) sau, în lipsa acordului dintre părţi, la aprecierea pârâtului, calcularea valorii pensiei de întreţinerear fi de preferat să se stabilescă pensia de întreţinere într-un cuantum determinat, mai ales atunci când pârâtul nu este angajat în muncă şi valoarea pensiei de întreţinere se stabileşte în funcţie de venitul minim pe economie, pentru a evita orice divergenţe ulterioare referitoare la cuantumul pensiei datorate.
Prin prisma acestor acte normative, rezultă că pârâtul a plătit în perioada 2004-2006 o pensie mai mare sau egală cu cea datorată, potrivit legii, valorile de referinţă invocate de reclamant neavând corespondent în lege.
Faţă de cele reţinute instanţa urmează să respingă acţiunea introductivă modificată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada ianuarie-aprilie 2004.
Respinge acţiunea modificată formulată de reclamantul CHIRICĂ IONUŢ TUDOR, cu acordul reprezentantului legal PERŞINARU NICOLETA, cu domiciliul în com. Amaru, jud. Buzău, împotriva pârâtului CHIRICĂ PETRICĂ ADRIAN, cu domiciliul în Buzău, str. Sculpturii, nr.47, jud. Buzău, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară Primăria Amaru, ca prescrisă pentru perioada ianuarie-aprilie 2004.
Respinge acţiunea modificată formulată de reclamantul CHIRICĂ IONUŢ TUDOR, cu acordul reprezentantului legal PERŞINARU NICOLETA, împotriva pârâtului CHIRICĂ PETRICĂ ADRIAN, în contradictoriu cu Autoritatea Tutelară Primăria Amaru, ca neîntemeiată pentru rest.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronunţată în şedintă publică, astăzi, 21.06.2007.
Preşedinte, Grefier,