ACTIUNE IN RASPUNDERE CIVILA DELICTUALA-ACORDARE DAUNE MORALE PENTRU SAVARSIREA FAPTEI DE INSULTA-VERIFICAREA EXISTENTEI FAPTEI ILICITE PRIN RAPORTARE LA CERINTELE CODULUI CIVIL SI LA NORMELE C.E.D.O.-CONCLUZII.
(art. 998-999 C.civ., art.10 C.E.D.O.)
În analiza temeiniciei cererii formulate de reclamanta instanţa se va raporta atât la prevederile art. 998-999 C.civ., cât şi la prevederile art. 10 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituţia României şi are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Dreptul aparat de art. 10 cuprinde, conform textului CEDO, „libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere”.
Curtea a afirmat, la nivel de principiu, că limitele criticii admisibile care ii vizează pe funcţionarii publici aflaţi în exerciţiul funcţiunii sunt mai largi decât cele ale criticii îndreptate împotriva unor persoane private. Prin urmare, în funcţia pe care o deţinea, reclamanta trebuia să se aştepte şi la anumite critici venite atât din rândul simplilor cetăţeni, cât şi din rândul ziariştilor, dar şi al subordonaţilor săi. Curtea, a considerat, de asemenea, că, într-o societate democratică, puterile publice se expun în principiu controlului permanent din partea cetăţenilor, şi, sub rezerva bunei credinţe, fiecare trebuie să poată atrage atenţia opiniei publice asupra situaţiilor pe care le considera ilegale.
Din coroborarea probelor administrate în cauza nu rezulta nici că pârâta ar fi săvârşit o fapta ilicita, nici că ar fi acţionat cu vinovăţia ceruta de lege pentru a se angaja răspunderea civila delictuala a acesteia afirmaţiile acesteia, astfel cum s-a analizat în cele ce preced, intrând în sfera de protecţie a art. 10 CEDO.
(Judecatoria Buzau, s.civ. nr.6116/06.12.
2006)
Dosar nr.9690/2006
R O M A N I A
JUDECĂTORIA BUZĂU – JUDETUL BUZĂU
I N C H E I E R E
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 30.11.2006
PRESEDINTE :
GREFIER :
Pe rol fiind judecarea acţiunii civile având ca obiect pretenţii, formulata de reclamanta BADIU LILIANA SILVIA, domiciliata în Buzău, str.Unirii, bl.14J, ap.14, jud.Buzău în contradictoriu cu pârâta CRISTIAN MARINELA, domiciliata în Buzău, str.Unirii, bl.11A, et.3, ap.12, jud.Buzău
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamanta BADIU LILIANA SILVIA, asistata de av.Stoica Aurora lipsa fiind pârâta CRISTIAN MARINELA, reprezentata de av.Căsaru Victoria.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţa care arată că procedura este legal îndeplinita, dupa care:
Pârâta prin apărător, avocat Căsaru V. depune un set de înscrisuri (tichet de recomandare din data de 16.02.2006, OG nr.119/1999, devize de oferta, ordine de plata nr.255/21.12.2005, nr.261/29.12.2005, facturi fiscale nr.6789651/21.12.2005, nr.6739652 fără dată, raport de lucru, cerere formulata de pârâta către OJPC Buzău nr.2268721.11.2006, şi răspuns la cererea pârâtei nr.2277/22.11.2006) în dovedirea susţinerilor.
Apărătorul reclamantei depune un set de înscrisuri ( petiţie formulata de pârâta către Secretar de Stat- Cătalin Florin Teodorescu, ordin nr.146/04.05.2006 emis de Guvernul României, , extrase din ziare - Adevărul din 14.03.2006, Viata Buzăului din 28.02.2006, Răspunsul Secretarului de Stat - Cătalin Florin Teodorescu, nr.278/13.02.2006).
Dupa ce i s-a atras atenţia că marturia mincinoasa se pedepsete de lege cu închisoare, având în vedere dispoziţiile art.186 C.proc.civ., s-au identificat martorii GRADINA SILVIU FLORENTIN, propus de reclamanta; MAFTEI ELENA, ANGELESCU DORINA, propuse de pârâta, şi s-au audiat sub prestare de juramant, declaraţiile acestora fiind consemnate şi atasate la dosarul cauzei.
Părţile, prin apărători, precizează că nu mai probe de administrat. Deşi i s-a încuviinţat proba testimoniala cu doi martori, apărătorul reclamantei învederează că nu solicita audierea altui martor în afara celui prezent astăzi în sala de şedinţa.
Instanţa, nemaifiind probe de administrat, constata cauza în stare de judecata şi acorda cuvantul pe fond.
Apărătorul reclamantei avocat Stoica Aurora arată că pe rolul acestei instanţe a existat şi un dosar penal, fapta fiind dezincriminata, motiv pentru care a promovat prezenta acţiune civila în pretenţii, solicitând ca pârâta să fie obligata la plata unor despăgubiri în suma de 5.000 RON pentru savarşirea faptei de insulta şi calomnie.
Reclamanta, prin apărător, arată că din depoziţiile martorilor rezultă că pârâta a făcut mult mai multe decât a-i adresa injurii reclamantei, a instigat o parte din colectivul unitaţii, şi a formulat în nume personal, o petiţie către presedintele ANPC, nesemnată şi a publicat în ziarul local Viata Buzăului şi în cel central Adevarul, articole calomnioase la adresa acesteia, provocându-i o stare de zbucium interior, o stare de nelinişte, ajungând la capătul răbdărilor, afectându-i şi familia, fiul reclamantei având de suferit în urma apariţiei acestor articole din ziare. Mai arată reclamanta că soţul său a încercat să aplaneze situaţia creata între reclamantă şi pârâtă, dar aceasta din urmă a continuat să “se ţină de reclamantă”, s-a făcut dovada prin înscrisurile depuse că faptele pârâtei au prejudiciat-o moral, pe reclamantă de asemenea şi înscrisurile depuse de pârâta vin în sprijinul cererii reclamantei.
Referitor la depoziţiile martorilor, mai arată reclamanta, privind testul la care au fost supuşi angajaţii OPC Buzău, acesta a fost făcut de o comisie de la Bucureşti, iar tensiunea din unitate a fost creată de pârâta care este considerată liderul “celor 9” ( acest grup de 9 angajaţi ai unitaţii sunt cei care au formulat un memoriu prin care a fost destituit fostul director, care a revenit în funcţie în baza unor hotărâri judecătoreşti). Pentru aceste considerente şi conform dispoziţiilor art.998-999 C.pr.civ., având în vedere că pârâta i-a creat reclamantei un prejudiciu moral, fizic şi psihic, solicită obligarea pârâtei la plata despagubirilor în valoare de 5.000 RON cu cheltuieli de judecată.
Pârâta prin apărător, avocat Căsaru Victoria, arată că este regretabil că s-a ajuns la această situaţie, cauza neîntelegerilor este d-na Badiu, care a avut o atitudine necorespunzatoare faţă de un anumit grup de colegi, fiind numită director interimar al OPC Buzău, a avut de platit nişte poliţe. Acest conflict a pornit din cauza comportamentului reclamantei faţă de pârâtă. Pârâta având în atribuţiile de serviciu şi viza de control financiar, a refuzat acordarea acesteia în cazul unor ordine de plată care nu erau corect completate, neavând ataşate facturile şi nefiind întocmit procesul verbal de recepţie, ofertele nu erau corespunzatoare. În urma acestui fapt, la evaluarea personalului angajat, i s-a acordat calificativul “bine”; a formulat contestaţie la fişa de evaluare, după care ANPC a solicitat în mod corect reevaluarea pârâtei, dar reclamanta nu a procedat astfel. Drept urmare, pârâta a sesizat organele superioare. Referitor la publicaţiile făcute, nici un martor nu a putut preciza că pârâta a fost cea care le-a făcut, putând să fie oricare dintre “cei 9”. Tot din depoziţiile martorilor rezultă că şi reclamanta a avut un aport substanţial, privind starea de conflict generată, având un comportament managerial necorespunzator. Mai arată apărătorul pârâtei că aceasta este grav bolnavă, pentru aceste considerente solicită respingerea acţiunii, fără cheltuieli de judecată.
Apărătorul reclamantei, avocat Stoica Aurora, în replică, solicită să se aibă în vedere adeverinţa nr.238/2006, pentru a dovedi insultele aduse reclamantei.
I N S T AN T A
Având în vedere înscrisurile depuse la dosar, pentru ca parţile sa depună concluzii scrise
D I S P U NE
Amână pronunţarea, pentru data de 06.12.2006, pentru ca instanţa să analizeze actele şi lucrările dosarului.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 30.11.2006.
PRESEDINTE, GREFIER,
NICOLAE ADRIANA MUNTEANU CLAUDIA
Dosar nr.9690/2006
R O M A N I A
JUDECĂTORIA BUZĂU – JUDETUL BUZĂU
SENTINTA CIVILA NR. 6116
ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN 06.12.2006
PRESEDINTE : NICOLAE ADRIANA
GREFIER : MUNTEANU CLAUDIA
Pe rol fiind judecarea acţiunii civile având ca obiect pretenţii, formulata de reclamanta BADIU LILIANA SILVIA, domiciliata în Buzău, str.Unirii, bl.14J, ap.14, jud.Buzău în contradictoriu cu pârâta CRISTIAN MARINELA, domiciliata în Buzău, str.Unirii, bl.11A, et.3, ap.12, jud.Buzău
Prezenta şi dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 30.11.2006, şi se afla consemnate în încheierea de şedinţa din acea data care face parte integranta din prezenta, instanţa a amânat pronunţarea, pentru a da posibilitatea parţilor sa depună note de concluzii scrise.
I N S T AN T A
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constata următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 6990 din data de 28.09.2006, reclamamta BADIU LILIANA SILVIA a chemat în judecată pe pârâta CRISTIAN MARINELA, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea acesteia la despăgubiri în suma de 5000 lei, reprezentând daune morale, ca urmare a săvârşirii faptei de insulta, dezincriminată prin Legea nr.278/2006.
În motivarea cererii, reclamanta arată că, pârâta este angajată, în calitate de inspector în cadrul OJPC Buzău şi de mai multe ori a făcut afirmaţii, în ceea ce priveşte activitatea profesională şi personală a sa, a făcut sesizări la diferite organe de stat, a trimis la diverse publicaţii materiale care au afectat nu numai imaginea şi reputaţia reclamantei ci însaşi imaginea OJPC Buzău. Arată reclamanta în continuare că deşi a manifestat faţă de pârâtă, o atitudine care o putea determina să înceteze a o mai insulta şi de a-i atribui tot felul de fapte care sa-i lezeze deminitate şi a-i tulbura linistea sufletească, afectând totodată climatul profesional în care lucrează, însa aceasta nu a înţeles şi în data de 15.03.2006 în cuprinsul unei cereri ce i-a adresat-o reclamantei, în calitatea sa de director, la aceea dată, o acuza de “cumul de abuz în serviciu” şi fals material în înscrisuri oficiale “ de fals în declaraţii”. Toate aceste afirmaţii la adresa sa, le-a resimţit ca o agresiune psihică care îi afectează însăşi sănătatea, având în vedere că nu este prima dată când este expusă la astfel de insulte şi calomnii, aşteptând să înceteze aceste manifestări din partea pârâtei. În aceste condiţii şi-a dat seama că singura soluţie ca pârâta să înceteze să o mai insulte, este accea de a apela la justiţie, situaţie în care a formulat plangerea penala care a format obiectul dosarului nr.3363/2006 al Judecătoriei Buzău. Chiar după chemarea pârâtei în instanţa în calitate de inculpată, aceasta a continuat şi continuă să aibă o atitudine insultătoare la adresa sa.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 998-999 C.civ.
În dovedirea acţiunii, a depus copii de pe urmatoarele înscrisuri: cererea pârâtei, înregistrată sub nr.525/15.03.2006, ,
Acţiunea este scutita de taxa judiciara de timbru în conformitate cu prevederile art. 24 lit. p din O nr. 760/C/1999 referitor la aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi de timbru judiciar, în baza art. 1 alin.2 din OG nr. 32 / 1995.
Pârâta a depus întâmpinare în condiţiile prevăzute de lege prin care solicită respingerea acţiunii reclamantei ca fiind neîntemeiata din următoarele considerente:
În fapt, reclamanta Badiu Liliana, a solicita prin acţiunea introdusă la aceasta instanţă obligarea sa la plata de daune morale în valoare de 5000 lei, ca urmare a săvârşirii faptei de insulta, dezincriminata la data formulării cererii. Aşa cum reiese din acţiune suma solicitată de reclamanta reprezintă prejudiciul moral, respectiv suferinţele psihice provocate, realitatea dăunătoare din viaţa personală, urmare afirmaţiilor făcute de pârâta cu privire la activitatea profesionala, sesizări la diferite organe de stat care i-au afectat imaginea în cadrul OJPC Buzău.
În realitate însa reclamanta este cea care, în perioada în care a îndeplinit funcţia de director, i-a creat mari prejudicii în activitatea profesionala.
Reclamanta, în calitatea sa de director, a stabilit un plan de amenzi ca indicator de salarizare, situaţie ce a fost remediata de actualul director, prin modificarea acestuia şi stabilirea ca indicator o pondere din amenzile aplicate. Un alt indicator a fost acela al numărului de sesizări soluţionare în condiţiile în care acestea erau distribuite preferenţial de către reclamanta, şi aceasta situaţie de fapt a fost remediata de actualul director prin stabilirea unui procent din numărul reclamaţiilor soluţionate din cele înregistrate şi repartizate.
În ceea ce priveşte raportul de evaluare, aceasta a fost întocmit fără respectarea normelor legale în domeniu, situaţie confirmata de ANPC prin răspunsul dat cu precizarea expresa că fisa de evaluare sa fie refăcuta. Dar, reclamanta, chiar după primirea acestui răspuns a refuzat sa procedeze conform normelor legale.
În ceea ce priveşte precizarea reclamantei, în conţinutul cererii de chemare în judecata, că, după chemarea în instanţa, în calitate de inculpata, pârâta a continuat şi continuă a avea o atitudine insultătoare la adresa mea”, nu descrie în ce consta aceasta atitudine, care sunt faptele care i-au creat prejudiciu moral în cuantum de 5000 lei.
De asemenea climatul moral sănătos la care face referire şi la tulburarea acestuia prin orice forma de agresiune nu are nici un suport probator din momentul în care reclamanta este cea care la locul de muncă, a ameninţat-o pe pârâta cu moartea, în incinta unităţii, a exercitat agresiune fizică asupra sa.
Reclamanta, pe toata perioada exercitării mandatului de director interimar, a fost cea care a impus o anumita conduita neconforma statutului de funcţionar public si s-a străduit să „adune probe”, pentru a o înlătura pe pârâta din activitate.
Climatul profesional nefavorabil a fost creat de reclamanta, situaţie dovedita prin adresa pe care toţi colegii au dorit sa o înainteze ministerului chiar în ziua în care a fost efectuat controlul la sediul instituţiei.
Cu privire la „falsul în declaraţii”, la care face referire reclamanta, în cererea de chemare în judecata, arată pârâta că în şedinţa de lucru din data de 05.01.2005, a precizat că a primit indicaţii de la ONPC Bucureşti, cu privire la modalitatea de întocmire a fiselor de evaluare, situaţie nereala, dovedita prin chiar adresa nr.107/18.01.2006.
Pentru aceste considerente, pârâta apreciază că, acţiunea reclamantei, este formulata în mod ostentativ, întrucât în perioada exercitării mandatului de director interimar la OJPC Buzău i-a adus grave prejudicii, însa nu a înţeles sa formuleze acesteia cerere cu un conţinut asemănător, starea sănătăţii sale fiind precara, motiv pentru care a fost spitalizata şi în concediu medical perioade de timp îndelungate.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: contestaţia formulata de pârâta către Secretarul de Stat, tichetul de recomandate din 09.01.2006, adresa nr.107/18.01.2006 ANPC Bucureşti, extras din Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, anexa la raportul de evaluare, nota explicativă nr.114/16.01.2006, , răspunsuri la nota explicativă, memoriu adresat Secretarului de Stat, raportul de evaluare a pârâtei.
Instanţa a încuviinţat pentru fiecare parte proba cu înscrisuri şi proba testimoniala cu doi martori, din partea reclamantei fiind audiat martorul Gradina Silviu Florentin, iar din partea pârâtei, martorele Maftei Elena şi Angelescu Dorina.
Analizând probatoriul administrat în cauza, instanţa reţine următoarele:
Reclamanta şi pârâta sunt funcţionari publici, desfăşurându-şi activitatea în cadrul OJPC Buzău. În aceasta instituţie, deşi colectivul este format dintr-un numar relativ restrâns de persoane (doar 14 ), personalul este divizat, în principiu, în doua grupuri, după cum urmează: un grup format din noua persoane, grup ce a iniţiat un memoriu care a avut drept efect destituirea directorului, printre care şi pârâta, şi un alt grup format din restul angajaţilor, susţinătorii fostului director, printre care şi reclamanta.
În noiembrie 2005, reclamanta a fost numita director interimar, în exercitarea acestei funcţii încercând sa-şi impună propriul mod de organizare şi conducere, fapt ce a fost perceput de către grupul celor noua, ca un fel de răzbunare, ca o modalitate de a plaţi nişte poliţe.
Pârâta, având în atribuţiile de serviciu şi viza de control financiar, a refuzat acordarea acesteia în cazul unor ordine de plata care nu erau corect completate, neavând atasate facturile şi nefiind întocmit procesul verbal de recepţie, ofertele nefiind în opinia acesteia corespunzatoare.
Ulterior acestui moment, reclamanta a întocmit fisele de evaluare ale tuturor angajaţilor, pârâta primind calificativul “bine”(filele nr. 26-28). Nemultumita de calificativul acordat, aceasta a făcut contestatie către ANPC (fila 10 şi urm. dosar). Prin răspunsul dat în soluţionarea acestei contestaţii, înregistrat sub nr. 107/18.01.2006, s-a dispus refacerea raportului de evaluare, având în vedere că raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale pentru perioada 01.12.2004-01.12.2005 nu a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale.
Pe data de 18.01.2006, ANPC a dispus testarea angajaţilor din cadrul OJPC Buzău (ordinul nr. 10/18.01.2006), sens în care, la sediul instituţiei s-au deplasat doi inspectori, iar pe data de 19.01.2006, în jurul orei 14.00, fiind anuntaţi telefonic toţi inspectorii aflaţi pe teren sa se prezinte în vederea completarii unor teste grila. Acest control s-a finalizat printr-un raport, înregistrat sub nr. 1/199/06.02.2006, în care s-au reţinut mai multe nereguli savarşite de către inspectori. În baza acestuia s-a dispus sesizarea comisiei de disciplina pentru cercetarea d-nei CRISTIAN Marinela, aceasta fiind înregistrata la ANPC sub nr. 278/13.02.2006.
Acest control a fost perceput de către angajaţi, ca fiind efectuat la solicitarea reclamantei, în scopul destituirii persoanelor mai în varsta care se numarau printre oponenţii dumneaei.
În aceste imprejurari, întrucât reclamanta nu a dat curs dispoziţiei primite de la ANPC, pârâta a formulat, la data de 09.02.2006 un memoriu către secretarul de stat prezentând situaţia şi nemultumirile personalului din cadrul OJPC Buzău, iar la data de 15.03.2006, o cerere adresata directorului instituţiei, d-na Badiu Liliana, solicitând refacerea fisei de evaluare, aratând în cuprinsul acesteia că fisa de evaluare anterior completata reparezinta “un cumul de abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale”, iar pentru a le acoperi pe acestea, reclamanta a folosit falsul în declaraţii.
În aceaşi perioada (februarie –martie 2006), atât în presa locala (ziarul “Viata Buzăului”), cât şi în presa naţionala(ziarul “Adevarul”) au aparat fragmente atât dîn memoriul “celor noua”, cât şi din memoriul scris de către CRISTIAN Marinela, fragmente în care era criticat “climatul extrem de tensionat pe care Badiu Liliana il prolifereaza în rândul angajaţilor instituţiei”. Deşi în cuprinsul articolelor publicate se specifică faptul că memoriile au fost puse la dispoziţia instantei de angajaţi ai OJPC Buzău, nu se indica niciun nume, iar niciunul dintre martorii audiaţi nu au putut preciza dacă pârâta a fost cea care a făcut acest lucru.
Ulterior, prin ordinul nr. 146/04.05.2006, ANPC a dispus încetarea, la cerere, a promovarii temporare în funcţia publică de conducere a Directorului executiv al OJPC Buzău, d-na Badiu Liliana.
Reclamanta şi-a întemeiat cererea de acordare a despagubirilor morale pe dispoziţiile art. 998-999 C.civ., care reglementeaza răspunderea civila delictuala. Pentru a putea fi angajata răspunderea juridică a pârâtei, reclamanta ar fi trebuit sa facă dovada întrunirii cumulative a urmatoarelor condiţii: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, raportul de cauzalitate între fapta ilicita şi prejudiciu, vinovaţia pârâtei, constând în intenţia, neglijenta sau imprudenta cu care a acţionat. Potrivit art. 1169 C.civ., dovada existentei acestor elemente ii revenea reclamantei.
În analiza temeiniciei cererii formulate de reclamanta instanţa se va raporta atât la prevederile art. 998-999 C.civ., cât şi la prevederile art. 10 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituţia României şi are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Cu privire la fapta ilicita, în cererea de chemare în judecata, reclamanta a învederat că aceasta consta în cererea pe care i-a adresat-o în calitatea sa de director, la aceea data, o acuza de “cumul de abuz în serviciu” şi fals material în înscrisuri oficiale “ de fals în declaraţii”, precum şi în indicarea, cu caracter generic, a faptului că pârâta a făcut afirmaţii, în ceea ce priveste activitatea profesionala şi personala a sa, a făcut sesizari la diferite organe de stat, a trimis la diverse publicaţii materiale care au afectat nu numai imaginea şi reputaţie reclamantei, ci însaşi imaginea OJPC Buzău.
Referitor la cererea înregistrata sub nr. 525/15.03.2006, din modul în care este formulata, reiese că pârâta a acţionat în exercitarea unui drept recunoscut al sau şi, anume, în calitate de angajat a solicitat ca directorul instituţiei sa puna în aplicare dispoziţia ANPC prin care se dispunea refacerea fiselor de evaluare. Având în vedere importanta calificativului acordat asupra carierei unui funcţionar public, precum şi faptul că reclamanta întocmise fisa de evaluare cu încălcarea dispoziţiilor art. 3 alin.3 lit.b şi 5 din Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici din 14.10.2003, este de înteles atitudinea şi limbajul pârâtei din cadrul acestei cereri. Pe de alta parte, trebuie avut în vedere şi faptul că aceasta cerere ii era adresata în exclusivitate reclamantei, în calitate de conducător al instituţiei, nefiind destinata şi altor persoane.
Chiar dacă pârâta a acuzat-o pe reclamanta de savarşirea anumitor fapte concrete (cumul de abuz în serviciu, fals material în înscrisuri materiale, fals în declaraţii) cu rezonanta penala, fapte care dacă s-ar fi dovedit a fi reale ar fi atras anumite sancţiuni pentru aceasta din urma, Cristian Marinela nu a acţionat sub impulsul de a prejudicia imaginea directoarei, ci, din contra, având convingerea că cele afirmate corespund adevarului. Pentru aceasta concluzie pledeaza înscrisurile depuse care atesta faptul că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu conform fisei postului, a refuzat aplicarea vizei de control financiar asupra unor documente semnate de reclamanta, dar care nu erau însoţite de actele doveditoare, precum şi acele înscrisuri din care rezulta că reclamanta avea obligaţia de a reface fisele de evaluare, potrivit reglementarilor legale în materie, obligaţie pe care nu a respectat-o, neprocedând la aducerea acesteia la îndeplinire. Luând în considerare faptul că pârâta era direct vizata de acţiunile reclamantei, instanţa apreciaza afirmaţiile pârâtei ca fiind “o parere personala de natura juridică”, nepasibila de sancţiune (cauza Vides Aizsardzibas Klubs c. Letoniei 2004, reclamanta fusese condamnata de instanţa interna pentru că publicase un document ce conţinea atât declaraţii factuale – un funcţionar public semnase documente, decizii şi atestari ilegale - , cât şi că ar fi omis în mod intenţionat sa se conformeze somaţiilor autoritaţii administrative competente, Curtea statuând că prin aceasta condamnare s-a încălcat art. 10). Desigur că, în aceasta cauza, Curtea a “recunoscut ca o distorsiune a realitaţii, realizata cu rea-credinta poate, uneori, sa depasească limitele criticii admisibile: o afirmaţie adevarată poate sa fie dublata de remarci suplimentare, judecăţi de valoare, supoziţii, chiar insinuari susceptibile de a crea o imagine eronata în ochii publicului.” ( în acelaşi sens, cauza Dragos Stangu c. Romaniei, decizie de admisibilitate din 2004, precum şi Markt Intern Verlag GMBH şi Klaus Beerman c. Germanieu, hotarare din 1990). Totuşi, dat fiind limitele mai largi ale criticii admisibile oamenilor publici, Curtea a considerat că afirmaţiile reclamantei nu constituiau un abuz de drept.
Aceste concluzii ale Curţii sunt pe deplin aplicabile şi în cazul de fata, mai ales că pârâta Cristian Marinela a făcut afirmaţiile pentru care a fost dedusa judecăţii, în memorii cu circuit închis, adresate fie reclamantei, fie organelor superioare acesteia.
Cu privire la restul sesizarilor scrise, instanţa constata că pârâta a apelat la aceasta modalitate de a acţiona în primul rând pentru a-şi valorifica drepturile conferite de lege oricărui funcţionar care se considera lezat prin masurile dispuse de superiorul sau ierarhic direct, nefacând un scop în sine din denigrarea d-nei director Badiu Liliana.
În actele interne, nedestinate publicităţii, pârâta a imputat reclamantei o serie de fapte, în sprijinul susţinerilor sale depunând mai multe înscrisuri. Astfel, pârâta a depus actele refuzate de dumneaei la plata, cu ocazia exercitării atribuţiilor care ii reveneau privind aplicarea vizei de control financiar, specificând şi care au fost motivele care au determinat-o sa procedeze în aceasta maniera.
Cu toate că în articolele publicate in mass media apar fragmente din memoriile intocmite şi de către d-na Cristian Marinela, niciunul dintre martori nu a afirmat că aceasta a fost cea care le-a pus la dispoziţia presei. Cum orice dubiu profita, în aceasta situaţie pârâtei, in dubio pro reo, instanţa nu poate reţine că aceasta ar fi făcut posibila publicarea acestor memorii.
Din depoziţiile martorilor audiaţi în cauza, în special Maftei Elena şi Angelescu Dorina, reiese că, în cadrul sedintelor, mai mulţi angajaţi au luat atitudine fata de masurile dispuse de d-na directoare, dintre care unii pe un ton chiar vehement, iar că pârâta a intervenit şi dumneai în cadrul acestor dezbateri, rareori, dar nu s-a evidenţiat printr-un ton agresiv sau mult mai dur decât ceilalţi.
Conflictul dintre cele doua parţi a fost declansat de climatul extrem de tensionat existent între cele doua tabere formate în cadrul personalului din instituţie, climat care a acţionat, în acelaşi timp, ca un catalizator, amplificându-l şi facând ca acest conflict sa depasească cadrul raporturilor de serviciu, prelungindu-se în sfera relaţiilor personale şi de familie.
Martorii au relatât un eveniment pe care l-au perceput direct şi, anume că, în cadrul instituţiei, reclamanta ar fi amenintat-o pe pârâta că “pentru familia sa face moarte de om”, agresând-o şi fizic, în prezenta sotului reclamantei, care anterior acestui moment, facuse afirmaţii deranjante la adresa pârâtei. În timpul acestui incident, CRISTIAN Marinela a adoptat o atitudine rezervata, răspunzând doar ceva de genul “vom merge la judecata”.
În afara de contextul în care pârâta a făcut aceste afirmaţii, instanţa nu poate face abstracţie nici de prevederile art. 10 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.
Dreptul aparat de art. 10 cuprinde, conform textului CEDO, „libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere”.
Curtea a afirmat, la nivel de principiu, că limitele criticii admisibile care ii vizează pe funcţionarii publici aflaţi în exerciţiul funcţiunii sunt mai largi decât cele ale criticii îndreptate împotriva unor persoane private. Prin urmare, în funcţia pe care o deţinea, reclamanta trebuia să se aştepte şi la anumite critici venite atât din rândul simplilor cetăţeni, cât şi din rândul ziariştilor, dar şi al subordonaţilor săi. Curtea, a considerat, de asemenea, că, într-o societate democratică, puterile publice se expun în principiu controlului permanent din partea cetăţenilor, şi, sub rezerva bunei credinţe, fiecare trebuie să poată atrage atenţia opiniei publice asupra situaţiilor pe care le considera ilegale.
Afirmaţia pe care ar fi făcut-o pârâta – „dacă toţi prostii se înscriu la examen, mă înscriu şi eu” – cu referire la d-na director Badiu (astfel cum a relatat martorul Gradina Silviu, dar neconfirmata de celelalte doua martore) reprezintă o judecata de valoare, în accepţiunea Curţii, al căror adevăr nu poate fi verificat, reprezentând opinii sau aprecieri personale ale indivizilor. În acord cu cele statuate de Curte în cauza Oberschlick c. Austriei, instanţa reţine că articolul 10 nu protejează doar substanţa ideilor şi a informaţiilor exprimate, ci şi forma în care acestea sunt exteriorizate. Deşi poate jignitoare, aceasta afirmaţie nu poate fi interpretata drept un atac gratuit la adresa reclamantei, atât timp cât pârâta a folosit o exprimare impersonala, pe fondul conflictului existent la nivelul instituţiei, dar şi ca ecou al comportamentului directoarei care i-a dat un calificativ necorespunzător, încălcând metodologia de acordare prevăzută de lege.
Din coroborarea probelor administrate în cauza nu rezulta nici că pârâta ar fi săvârşit o fapta ilicita, nici că ar fi acţionat cu vinovăţia ceruta de lege pentru a se angaja răspunderea civila delictuala a acesteia afirmaţiile acesteia, astfel cum s-a analizat în cele ce preced, intrând în sfera de protecţie a art. 10 CEDO.
Pentru aceste considerente, instanţa urmează să respingă acţiunea formulată de reclamanta BADIU LILIANA SILVIA împotriva pârâtei CRISTIAN MARINELA, că neîntemeiata. Fata de aceasta soluţie, instanţa urmeaza sa respinga şi cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.
Va lua act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARĂSTE:
Respinge acţiunea formulata de reclamanta BADIU LILIANA SILVIA, cu domiciliul în Buzău, str. Unirii, bl. 4J, ap.4, jud. Buzău, impotriva pârâtei CRISTIAN MARINELA, cu domiciliul în Buzău, str. Unirii, bl. 11A, et. 3, ap.12, jud. Buzău, ca neîntemeiata.
Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Definitiva.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în şedinţa publică, astazi, 06.12.2006.
Preşedinte, Grefier,
danna
dana popescu
No comments:
Post a Comment