a.nicolae7

PLANGERE IMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL DE CONTRAVENTIE-ANULAREA ACTULUI INCHEIAT DE AGENTUL CONSTATATOR-ASPECTE PRIVIND VALABILITATEA POLITEI DE ASIGURARE AUTO-EXONERAREA DE PLATA AMENZII APLICATE CU NERESPECTAREA PREVEDERILOR LEGALE IN MATERIE.
(art.48, art.64 Legea nr.136/1995)
Din înscrisurile depuse de către petent, rezulta ca, la data de 15.10.2006, când i-au fost verificate documentele de către agentul constatator, pentru autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare BZ-03-PBV exista poliţa de asigurare RCA seria HN nr. 5340632. (...)
Din coroborarea înscrisurilor existente la dosar, reiese, fără putinţă de tăgadă, că, la data controlului, petentul avea asigurare de răspundere civilă pentru autoturismul condus de el. Prin urmare, fapta reţinută în procesul-verbal de contravenţie „ nu a putut prezenta dovada încheierii poliţei RCA”, faptă prevăzută şi sancţionata de art. 48 („Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculării în România, precum şi tramvaie au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule în limitele teritoriale de acoperire şi să menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.”) şi 64 („Încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare prevăzute la art. 48 şi 56 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării.”) din Legea nr. 136/1995, nu îşi găseşte corespondent în realitatea obiectivă.(...)
Prin prisma considerentelor analizate anterior, instanţa urmează să admită plângerea formulată (...).
(Judecatoria Buzau, s.civ. nr.282/18.01.2007)
Dosar nr.11136/2006
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA BUZĂU - JUDEŢUL BUZĂU
SENTINŢA CIVILĂ NR.282
SEDINŢĂ PUBLICĂ DIN 18.01.2007
INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:
PREŞEDINTE :
GREFIER :
Pe rol fiind judecarea plângerii formulate de petentul ANDRONE MIHAIL, domiciliat în Buzău, str.Unirii, bl.S3, ap.11, jud.Buzău împotriva procesului verbal de contravenţie seria AY nr.2740661 încheiat la data de 15.10.2006 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI BUZĂU, cu sediul Buzău, str.Chiristigii, jud.Buzău.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit petentul Androne Mihail şi intimatul IPJ Buzău.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care arată că procedură de citare este legal îndeplinită, au sosit relaţiile solicitate, după care:
Nemaifiind cereri de formulat sau excepţii de ridicat instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 150 Cod procedură civilă, instanţa declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare.
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Cu adresa nr. C/7220/29.10.2006, intimata Inspectoratul de Poliţie al Judecătoriei Buzău a înaintat spre competentă soluţionare, în temeiul art. 32 alin. 2 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor cu modificările şi completările ulterioare, plângerea contravenţională formulată de petentul ANDRONE MIHAIL.
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 11136 din data de 09.11.2006 petentul a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie seria AY nr. 2740661/15.10.2006 şi exonerarea sa de plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul-verbal menţionat a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 100 lei, pe motiv că nu avea poliţa de asigurare valabila.
Acesta a relatat că, în seara zilei de 15.10.2006, în timp ce conducea autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare BZ-03-PBV, aparţinând bunicului său Androne Constantin, a fost oprit în trafic de ag. de pol. Stan Silviu, din cadrul Serviciului Poliţie Rutiera al Inspectoratului de Poliţie al Judecătoriei Buzău, care i-a solicitat documentele, printre care şi poliţa de asigurare obligatorie.
Deşi pe acea poliţă se vedea în clar faptul că e valabila până la 13.12.2006, inclusiv e trecută prima de asigurare în valoare de 142,40 lei, care e valoarea asigurării unui auto Dacia pe un an întreg, agentul de poliţie l-a sancţionat fără să-i lase o copie a procesului-verbal.
În drept, plângerea contravenţională nu a fost întemeiată. În dovedirea plângerii a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
Plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei este scutită de taxa judiciară de timbru în temeiul art. 36 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor si art. 15 lit.i din Lege nr. 146/1997. Conform art. 1 alin. 2 din O.G. 32/1995, nu s-a aplicat timbru judiciar.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivare, intimata a arătat că la data de 15.10.2006, orele 02.05, reclamantul conducea autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare BZ-03-PBV pe str. Spiru Haret din mun. Buzău, iar la controlul efectuat de către agentul de poliţie rutiera, acesta a prezentat tichetul de asigurare de răspundere civila auto seria HN nr. 5340632, emis de SC ASIROM SA. La rubrica ce prevede valabilitatea acesteia, s-a observat o modificare, iar agentul constatator a considerat că data la care expira ar fi 30.06.2006. Agentul constatator nu poate cunoaşte care este prima de asigurare a unui autoturism Dacia, pentru 6 luni sau pentru un an.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 115 si 119 C.proc.civ. A solicitat judecarea în lipsa.
La dosar s-au depus : procesul-verbal de contravenţie seria AY nr. 2740661/15.10.2006 de încheiat de agent constatator Stan Silviu (fila nr. 6); chitanţa nr. 2457790, dovada seria AU nr. 147006, tichetul de asigurare de răspundere civila auto seria HN nr. 5340632 (fila nr.5), raport încheiat de agent constatator (fila nr.7).
La solicitarea instanţei, SC Asigurarea Românească – Asirom SA, Sucursala Buzău a înaintat cu adresa nr. 101/02.01.2007 confirmarea Poliţiei RCA HN 5340632/27.12.2005 (filele nr. 15-16).
Analizând mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:
În urma verificării cerute de art. 34 O.G. 2/2001, constată că plângerea a fost introdusă (17.10.2006) în termenul legal de 15 zile de la data înmânării (15.10.2006).
Potrivit aceluiaşi articol, instanţa investită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea şi temeinicia procesului verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor articolelor 16 şi 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanţa constată pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanţiile procesuale recunoscute şi garantate de articolul 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituţia României şi are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deşi în dreptul nostru intern contravenţiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenţei CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei şi Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenţie (referitoare la circulaţia pe drumurile publice) intră în sfera „acuzaţiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancţionează astfel de fapte are caracter general (O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice se adresează tuturor cetăţenilor); 2. amenda (sancţiunea contravenţională aplicabilă) urmăreşte un scop preventiv şi represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, c. Maszini c. României, hotărârea din 21.09.2006) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuţie are în sensul art. 6 din Convenţie caracter penal.
Instanţa apreciază, de asemenea, că lipsa gravităţii pedepsei aplicate petentului (60 RON) nu poate priva o contravenţie de caracterul său inerent penal (în accepţiunea Curţii europene a drepturilor omului – Cauza Ozturc c. Germaniei).
Pe cale de consecinţă, petentului îi sunt recunoscute şi garanţiile specifice în materie penală din art. 6 Convenţie printre care şi prezumţia de nevinovăţie.
Faţă de cele de mai sus, instanţa reiterează faptul că textul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (la fel şi jurisprudenţa Curţii) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994 , iar, în raport de dispoziţiile art. 20 alin. 2 din Constituţie, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
În acest sens instanţa apreciază că procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei (lizibil scris şi legal întocmit) nu poate face dovada prin el însuşi a existenţei faptei, a autorului acesteia şi a vinovăţiei, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârşirea contravenţiei.
Beneficiind de prezumţia de nevinovăţie, petentul nu era obligat să-şi dovedească nevinovăţia, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârşirea contravenţiei (in dubio pro reo).
Cu toate acestea, petentul a înţeles să administreze probe în susţinerea plângerii formulate.
Din înscrisurile depuse de către petent, rezulta ca, la data de 15.10.2006, când i-au fost verificate documentele de către agentul constatator, pentru autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare BZ-03-PBV exista poliţa de asigurare RCA seria HN nr. 5340632. Într-adevăr, se observa pe aceasta poliţa ca este modificata data la care expira, si anume: peste luna „06” este scris „XII”, insa, sub aceasta modificare este semnat de către asigurator. Mai mult decât atât, la rubrica „prima de asigurare” este trecută suma de „142,70” lei. Nu poate fi primită apărarea formulată de intimata prin întâmpinare, în sensul că agentul constatator nu poate cunoaşte care este prima de asigurare a unui autoturism Dacia, pentru 6 luni sau pentru un an. Instanţa apreciază că acestuia îi revenea obligaţia de a face demersurile necesare pentru a verifica cele înscrise in poliţa de asigurare, dacă avea dubii în legătura cu corectitudinea menţiunilor înscrise. Mai mult decât atât, este de neînţeles cum un agent de circulaţie, care are dreptul de a verifica poliţa de asigurare, nu cunoaşte care sunt limitele, cu aproximaţie, practicate de către societăţile de asigurări în materie de răspundere civilă obligatorie pentru autoturisme.
Instanţa considera că este de notorietate, toţi conducătorii auto, cunoscând care sunt, în general, tarifele practicate pentru poliţele RCA.
Înscrisurile depuse de pârât sunt confirmate de comunicatul transmis de asigurator. Din înscrisurile depuse de SC Asigurarea Românească – Asirom SA, Sucursala Buzău cu adresa nr. 101/02.01.2007 conţinând confirmarea Poliţei RCA HN 5340632/27.12.2005, reiese că pentru autoturismul condus de petent există încheiat contractul de asigurare RCA seria HN nr. 4989185/01.01.2005 pe un an, poliţa emisă în temeiul acestuia HN 5340632/27.12.2005 având valabilitatea de la data de 30.12.2005 la data de 29.12.2006.
Din coroborarea înscrisurilor existente la dosar, reiese, fără putinţă de tăgadă, că, la data controlului, petentul avea asigurare de răspundere civilă pentru autoturismul condus de el. Prin urmare, fapta reţinută în procesul-verbal de contravenţie „ nu a putut prezenta dovada încheierii poliţei RCA”, faptă prevăzută şi sancţionata de art. 48 („Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate autovehicule supuse înmatriculării în România, precum şi tramvaie au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule în limitele teritoriale de acoperire şi să menţină valabilitatea contractului de asigurare prin plata primelor de asigurare.”) şi 64 („Încălcarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de asigurare prevăzute la art. 48 şi 56 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei şi cu reţinerea certificatului de înmatriculare a autovehiculului, până la prezentarea documentului privind încheierea asigurării.”) din Legea nr. 136/1995, nu îşi găseşte corespondent în realitatea obiectivă. Mai mult decât atât, din conţinutul textului legal anterior redat, rezultă că poate fi sancţionat „proprietarul”(„persoanele fizice care au in proprietate …”) autoturismului – Androne Constantin, în speţă – pentru care nu exista încheiată asigurare tip RCA, iar nu conducătorul auto Androne Mihail, cum s-a întâmplat în cazul de faţă.
Prin procesul-verbal încheiat pe data de 15.10.2006, Androne Mihail a fost sancţionat pentru comiterea a două contravenţii, şi anume, pentru faptul că nu purta centura de siguranţă, fapta fiind reglementată şi sancţionată de art. 126 raportat la art. 226 din HG nr. 85/2003, aplicându-i-se sancţiunea avertisment.
Întrucât plângerea formulata de petent vizează doar contravenţia prevăzută de art. 48 si 64 din Legea nr. 136/1995, în virtutea principiului disponibilităţii, stipulat în art. 129 alin.6 C.proc.civ., instanţa se va pronunţa numai cu privire la aceasta.
Prin prisma considerentelor analizate anterior, instanţa urmează să admită plângerea formulată de petentul ANDRONE MIHAIL, cu domiciliul in Buzău, str. Unirii, bl. S3, ap.11, jud. Buzău, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău, cu sediul in Buzău, str. Chiristigii, nr.10-12, jud. Buzău, să anuleze în parte procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria AY nr. 2740661/15.10.2006, să exonereze petentul de plata amenzii aplicate în cuantum de 100 lei şi să dispună restituirea certificatului de înmatriculare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite plângerea formulată de petentul ANDRONE MIHAIL, cu domiciliul in Buzău, str. Unirii, bl. S3, ap.11, jud. Buzău, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău, cu sediul in Buzău, str. Chiristigii, nr.10-12, jud. Buzău.
Anulează în parte procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria AY nr. 2740661/15.10.2006, exonerează petentul de plata amenzii aplicate în cuantum de 100 lei şi dispune restituirea certificatului de înmatriculare.
Definitivă.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 18.01.2007.
Preşedinte, Grefier,