Decizie

AT_Voiculescu

PARTAJ SUCCESORAL-RENUNTARE IN FAVOREM-CONDITII DE VALIDITATE A ACESTUI ACT DE DISPOZITIE-NECESITATEA UNEI PROCURI AUTENTICE DIN PARTEA MANDANTULUI-INCIDENTA DISPOZITIILOR LEGALE IN MATERIE DE MANDAT.
(art. 691 C.civ., art.69 C.pr.civ., art.1535, art.1536 ( alin.3 C. civ.)

Acest act de dispoziţie, o renunţare in favorem faţă de alt succesor, nu este recunoscută de cod, decât în condiţiile art. 691, transmiterea drepturilor succesorale de la un moştenitor la altul urmând să se facă pe calea unor acte juridice translative de proprietate, în speţă donaţie.
Chiar admiţând această posibilitate de renunţare la întregul lot atribuit în favoarea unui alt moştenitor şi cu titlu gratuit, se constată că în cauză se impunea prezentarea unei procuri speciale conform disp.art. 69 C.proc.civ. sus menţionate.
(Tribunalul Arges, Decizia nr. 1823/19.11.2007)
Dosar nr. 773/214/2006
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1823/R
Şedinţa publică de la 19 Noiembrie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE Andreea Tabacu
Judecător Aneta Duţă
Judecător Cellia Beck
Grefier Maria Neagoe
     
S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de reclamantele VOICULESCU ALEXANDRINA, LEFTER IULIANA şi PRUNĂ GEORGETA, cu domiciliul ales la „Cabinet individual av. Stancu Puiu Dorin ", cu sediul profesional în Piteşti, str. Ana Ipătescu bl. 2, sc. C ap. 7, judeţul Argeş împotriva sentinţei civile nr. 651/29.06.2007 pronunţată de Judecătoria Costeşti în dosarul nr. 773/21472006 nr. vechi 786/2006 în contradictoriu cu intimata pârâta STANESCU IULIANA domiciliată în Bucureşti, str. Valea Argeşului nr. 6, bl. M22, sc.A, et. 7, Ap. 42 sector 6, prin tutore DRĂGUŞIN DUMITRU , domiciliat în Bucureşti, str. Bogdan Stan, nr. 3, bl. 311, sc. 4, et. 1, ap. 33, sector 6.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat Andronache Ion Florin substituind pe avocat Stancu Puiu Dorin pentru recurenţii-reclamanţi, lipsă fiind intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat Andronache Ion Florin depune la dosar delegaţie avocaţială de substituire pentru avocat Stancu Puiu Dorin apărătorul recurenţilor-reclamanţi.. Mai depune procura judiciară autentificată sub nr. 6837/15.11.2007 şi procura judiciară autentificată sub nr. 5021/15.11.2007. Arată că nu mai are cereri de formulat şi solicită cuvântul asupra recursului.
Tribunalul, faţă de această precizare, constată recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat Andronache Ion Florin, pentru recurenţii-reclamanţi, solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat, în sensul atribuirii în lotul reclamantei Voiculescu Alexandrina a lotului ce le revine reclamantelor Lefter Iuliana şi Prună Georgeta din masa succesorală.
INSTANŢA
Asupra recursului civil de faţă constată următoarele.
Prin cererea formulată la data de 27.12.2005 pe rolul Judecătoriei Piteşti reclamanţii, VOICULESCU ALEXANDRINA, LEFTER IULIANA şi PRUNĂ GEORGETA, au solicitat împotriva pârâtei, STĂNESCU IULIANA, partajarea terenurilor de: 6,24 ha, înscris în titlul de proprietate nr. 120603/2003 eliberat pe numele autoarei lor, Stănescu CP. Dumitra (fostă Micu Dumitra, decedată la data de 9.12.1983, cu ultimul domiciliu în comuna Mozăceni, jud. Argeş); 2,71 ha, cu vegetaţie forestieră, înscris în titlul de proprietate cu nr. 1690; 6 ha, situat în comuna Izvoru, jud. Argeş, evidenţiat în titlul cu nr. 119483 şi de 10,0020 ha, amplasat în comuna Mozăceni, jud. Argeş şi pentru care s-a întocmit titlul de proprietate cu nr. 46001, pe numele autorului, Stănescu Petre (Micu Petre), decedat la data de 13.03.1980.
În motivare s-a arătat că moştenitorii celor doi autori au rămas cei trei descendenţi de gradul I, Trandafir Rada, Voiculescu Alexandrina şi Stănescu Petre.
Moştenitorii defunctei, Trandafir Rada, sunt Lefter Iuliana şi Prună Georgeta iar pârâta Stănescu Iuliana (pusă sub interdicţie pentru lipsadiscernământului) este fiica defunctului, Stănescu Petre.
Reclamanţii au mai precizat şi componenţa masei succesorale, rămasă de pe urma de pe urma celor doi autori, Stănescu CP. Dumitra şi Stănescu (Micu) Petre,respectiv terenurile înscrise în titlurile de proprietate cu nr. 120603/29.01.2006, nr. 1690/6.02.2003, nr. 119483/19.11.2002 şi 46001/15.06.1994.
Prin sentinţa civilă nr. 1696/12.04.2006, Judecătoria Piteşti şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Costeşti.
După declinare, dosarul a fost înregistrat sub nr. 773/214/2006.
Întrucât reclamantele nu s-au conformat dispoziţiei instanţei de a depune la dosar hotărârea privind punerea pârâtei, Stănescu Iuliana, sub interdicţie judecătorească şi decizia de numire a tutorelui, cauza a fost suspendată, potrivit art. 1551 C proc. civ. la data de 5.09.2006.
La data de 19.12.2006, cauza a fost repusă pe rol, la cererea reclamantelor.
La data de 8.02.2007, pârâta, Stănescu Iuliana, reprezentată de tutorele ei, Drăguşin Dumitru, a formulat cerere reconvenţională, solicitând să se constate deschisă şi succesiunea defunctului, Stănescu (Micu) Petre şi să se completeze masa partajabilă cu următoarele bunuri: suprafaţa de 250 mp, situată în comuna Mozăceni, sat Babaroaga, jud. Argeş, casa de locuit şi grajdul, edificate pe acest teren (fila 42).
Prin încheierea de şedinţă din data de 17.04.2007, s-a admis în principiu acţiunea reclamantelor şi s-a anulat cererea reconvenţională, ca fiind insuficient timbrată.
La data de 13.03.1980, s-a constatat deschisă succesiunea defunctului, Stănescu Petre (cunoscut şi sub numele de Meu), cu ultimul domiciliu în comuna Mozăceni, judeţul Argeş.
La data de 9.12.1983, s-a constatat deschisă şi succesiunea defunctei, Stănescu Dumitra (cunoscută şi sub numele de Meu), cu ultimul domiciliu în comuna Mozăceni, judeţul Argeş.
S-a reţinut că succesiunea celor doi defuncţi a fost acceptată de către: Voiculescu Alexandrina şi Trandafir Rada, în calitate de descendente de gradul I şi de către Stănescu Iuliana, în calitate de nepoată de fiu predecedat, cu o cotă de 1/3, fiecare.
Cota de 1/3, cuvenită moştenitoarei, Trandafir Rada, decedată la data de 26.04.2004, s-a retransmis, în indiviziune fiicelor sale, Lefter Iuliana şi Prună Georgeta.
Prin aceeaşi încheiere, s-a stabilit şi componenţa masei partajabile: terenurile în suprafaţă de 6,24 ha; 2,71 ha şi de 10,003, situate pe raza comunei Mozăceni, judeţul Argeş şi de 6 ha, situate pe teritoriul comunei Izvoru, judeţul Argeş, cu amplasamentele descrise în titlurile de proprietate cu nr. 120603/29.01.2003, 1690/6.02.2003,46001/15.06.1994 şi nr. 119483/19.11.2002.
În scopul sistării proprietăţii indivize, s-a efectuat o expertiză de specialitate, în cuprinsul căreia s-au propus două variante de lotizare.
Prin sentinţa civilă nr. 651/29 iunie 2007 Judecatoria Costesti a admis acţiunea formulată de către reclamantele VOICULESCU ALEXANDRINA, LEFTER IULIANA şi PRUNĂ GEORGETA, cu domiciliul ales la „Cabinet individual av. Stancu Puiu Dorin ", cu sediul profesional în Piteşti, str. Ana Ipătescu bl. 2, se. Q ap. 7, judeţul Argeş în contradictoriu cu pârâta Stănescu Iuliana, prin tutore Drăguşin Dumitru, domiciliat în Bucureşti, str. Bogdan Stan, nr. 3, bl. 311, se. 4, et. 1, ap. 33, sector 6, a anulat cererea reconvenţională ca netimbrată şi a dispus sistarea proprietăţii indivize a părţilor, omologând raportul de expertiză în varianta I de lotizare, întocmit de expertul, Stanciu D. Gheorghe, astfel:
Lotul 1 - Voiculescu Alexandra - Se atribuie suprafaţa de 20000 mp din totalul suprafeţei de 60.000. m.p. teren arabil extravilan amplasat în T. 10; P.A 123 cu vecinătăţile: N - Dragomir Ilie; E -Drum; S - Lotul 2 - Moşt. Trandafir Rada; V - Drum. Valoare teren = 3060,00 lei; Se atribuie suprafaţa de 1000 m.p. teren curţi - construcţii amplasată în T. 5; P. 441 (Anexa 1) cu vecinătăţile: N - Uliţă; E - Drum judeţean; S - lotul 2 -Moşt. Trandafir Rada; V - Rest proprietate. - Valoare teren = 1500,00 lei; Se atribuie terenul intravilan în suprafaţă de 230 m.p amplasat în T. 5; P 447 (Anexa 1) cu vecinătăţile: N- Uliţă; E - Rest proprietate; S - Buşică Pavel; V -Buşică Pavel - Valoare teren = 345, 00 lei; Se atribuie terenul arabil intravilan în suprafaţă de 3796 m.p amplasat în T. 5; P 533 cu vecinătăţile: N- Uliţă; E - Cotelici Ioana; S - Ristea Dumitru ; V - Drum comunal - Valoare teren = 1138,80 lei; Se atribuie suprafaţa de 2500 m.p teren arabil extravilan amplasată în T. 33; P 423 cu vecinătăţile: N- Drum; E - Grigore Radu; S - Drum; V - Curea Gherghina - Valoare teren = 382, 50 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 20.000 m.p amplasat în T. 32; P 412 cu vecinătăţile: N- Drum; E - Buşică Pavel; S - Drum; V - Antea Mira - Valoare teren = 3060, 00 lei; Se atribuie suprafaţa de 20.800 m.p teren extravilan din totalul suprafeţei de 62400 m.p. amplasat în T. 7; P 17 cu vecinătăţile: N- Simion Gr. Marinescu; E -Drum; S - Lotul 2 - Moşt. Trandafir Rada; V – Pădure - Valoare teren = 3182,40 lei; Se atribuie 13550 m.p. pădure amplasată în UP V, UA 27 (Ocolul Silvic Costeşti - punct Mozacu) cu vecinătăţile: N - Sârbu Grigore Ene; E - Drum; S -lotul 2 - Moşt. Trandafir Rada; V – Drum -Valoare pădure = 4102,94 lei.
Total atribuit prin lotizare = 16771, 64 lei, cuvenit prin partajare = 15619, 66 lei. Datorează sultă lotului 3 - Stănescu Iuliana în valoare de 1151,98 lei.
Lotul 2 - Moşt Trandafir Rada (Lefter Iuliana şi Prună Georgeta)
Se atribuie suprafaţa de 20000 m.p din totalul suprafeţei de 60.000. m.p. teren arabil extravilan amplasat în T. 10; P.A. 123 cu vecinătăţile: N - Lotul 1 -Voiculescu Alexandra; E - Drum; S - Lotul 3 - Stănescu Iuliana; V – Drum - Valoare teren - 3060,00 lei; Se atribuie 250 m.p. teren curţi - construcţii amplasat în T. 5; P. 447 (Anexa 1) cu vecinătăţile: N - Lotul 1 - Voiculescu Alexandra; E - Drum judeţean; S -Stănescu Iuliana; V - Lotul 1 - Voiculescu Alexandra (L = 33 m; 1 = 7,80 m) - Valoare teren = 375,00 lei; Se atribuie terenul arabil intravilan (grădină) în suprafaţă de 647 m.p amplasat în T. 5; P 443 (Anexa 1) cu vecinătăţile: N- Lotul 1 - Voiculescu Alexandra; E -Stănescu Iuliana; S - Stănescu Iuliana; V - Buşică Pavel (Anexa 1) - Valoare teren = 323, 50 lei; Se atribuie terenul arabil intravilan în suprafaţă de 1350 m.p amplasat în T. 8; P 942 cu vecinătăţile: N - Cotelici Ioana; E - Drum; S - Geabunea Simion; V –Islaz -Valoare teren = 405,00 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 7200 m.p. amplasat în T. 28; P 377 cu vecinătăţile: N- Preda Aurel; E - Drum judeţean; S - Ciubuc Tudor; V - Râul Dâmbovnic - Valoare teren = 1101,60 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 5600 m.p amplasat în T. 23; P 294 cu vecinătăţile: N- Dură Stan; E - Drum; S - Tivic Măria; V – Drum - Valoare teren = 856,80 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 20.000 m.p amplasat în T. 23; P 294 cu vecinătăţile: N- Buşică Pavel; E - Drum; S - Lăcaru Dumitru; V –Drum - Valoare teren = 3060, 00 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 20.800 m.p din totalul suprafeţei de 62400 m.p. amplasat în T. 7; P 17 cu vecinătăţile: N- Lotul 1 -Voiculescu Alexandra; E - Drum; S - Lotul 3 - Stănescu Iuliana; V – Pădure - Valoare teren = 3182,40 lei; Se atribuie 13550 m.p. pădure amplasată în UP V, UA 27 (Ocolul Silvic Costeşti - punct Mozacu) cu vecinătăţile: N - Lotul 1 - Voiculescu Alexandra; E -Drum; S - Simendre I. Ştefan; V – Drum - Valoare pădure = 4102,94 lei.
Total atribuit prin lotizare = 16467,24 lei, cuvenit prin partajare = 15619, 66 lei.
Datorează sultă lotului 3 - Stănescu Iuliana în valoare de 847, 58 lei.
Lotul 3 - Stănescu Iuliana
Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţa de 20000 mp din totalul suprafeţei de 60.000. m.p. amplasat în T. 10; P.A. 123 cu vecinătăţile: N - Lotul 2 -Moşt. Trandafir Rada; E - Drum; S - Vintilă Ilie Stan; V – Drum - Valoare teren = 3060,00 lei; Se atribuie terenul arabil intravilan în suprafaţă de 1800 m.p amplasat în T. 8; P 943 cu vecinătăţile: N- Gubuc Ştefan; E - Drum; S - Voicu Dumitra; V – Izlaz - Valoare teren = 540, 00 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 5500 m.p amplasat în T. 28; P 377 cu vecinătăţile: N- Popescu Gheorghe; E - Drum judeţean; S - Cotelici Ioana ; V - & Dâmbovnic - Valoare teren = 841,50 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 8400 m.p amplasat în T. 478; P 38 cu vecinătăţile: N- Drum; E - Stoian Ion; S - Drum; V - Tudorache Dobre - Valoare teren = 1285,20 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 11000 m.p. amplasat în T. 36; P 451; cu vecinătăţile: N - Cărbunaru Ene, E - Drum; S - Buşică Pavel; V –Drum - Valoare teren = 1683,00 lei; Se atribuie pădurea în suprafaţă de 10.000 m. p. amplasată în T. 24 cu vecinătăţile: N- Trandafir Ilie; E - Drum; S - Radu Ion; V – Pădure - Valoare pădure 3028, 00 lei; Se atribuie terenul arabil extravilan în suprafaţă de 20.800 m.p din totalul suprafeţei de 62400 m.p. amplasat în T. 7; P 17 cu vecinătăţile: N- Lotul 2 - Moşt. Trandafir Rada; E - Drum; S - Radu Ion; V – Pădure - Valoare teren =3182,40 lei.
Total atribuit prin lotizare = 13620 lei, cuvenit prin partajare 15619,66 lei
Primeşte sulta în valoare de 1151,98 lei de la lotul 1 Voiculescu Alexandra şi o sulta în valoare de 847,58 lei de la lotul 2 Moşt. Trandafir Rada.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut singura opţiune exprimată în faţa instanţei, în temeiul art. 728 C civ., de sistare a proprietăţii indivize a părţilor, omologând raportul de expertiză în varianta I de lotizare.
Instanţa nu a ţinut seama de cererea formulată de către procurator prin care acesta solicita să i se atribuie reclamantei , Voiculescu Alexandrina, partea ce-i revine celei pe care o reprezintă - Lefter Iuliana, din masa succesorală (fila 24) întrucât exerciţiul unui astfel de act de dispoziţie nu i-a fost conferit prin procura specială de la fila 73.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs VOICULESCU ALEXANDRINA, LEFTER IULIANA şi PRUNĂ GEORGETA solicitând instanţei admiterea recursului şi modificarea sentinţei în sensul atribuirii în lotul reclamantei Voiculescu Alexandrina a părţilor ce le revine reclamantelor Lefter Iuliana şi Pruna Georgeta.
În motivare s-a arătat că în faţa instanţei de fond s-a solicitat de către reclamantele LEFTER IULIANA şi PRUNĂ GEORGETA, prin mandatar, că partea lor din moştenire să fie trecută în favoarea moştenitoarei Voiculescu Alexandrina însă instanţa a respins nejustificat această cerere, deşi din cele două procuri de la filele 72 şi 73 dosar fond rezultă că mandatarul poate face şi acte de dispoziţie în numele mandantelor.
În faţa instanţei de recurs au fost depuse la dosar procurile judiciare acordate către Profeanu Mircea de către recurentele Lefter Iuliana şi Prună Georgeta la 15.11.2007 .
Analizând sentinţa recurată prin prisma criticii invocate, instanţa constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente :
Potrivit disp.art. 69 C.proc.civ. recunoaşterile privitore la drepturi procesuale renunţările şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procurii speciale.
În cauză, reclamantele Prună Georgeta şi Lefter Iuliana au acordat mandat numitului Profeanu Mircea pentru reprezentarea în judecată, procurile fiind depuse la filele 72-73 dosar fond.
În cuprinsul acestor procuri se arată într-o modalitate asemănătoare de către cele două mandante că mandatarul poate formula cereri şi va reprezenta la termenele stabilite de către instanţă pe mandante , va face cereri şi declaraţii necesare va propune şi administra orice probe, va îndeplini şi primit orice act de procedură, va introduce excepţii, căi de atac, va propune martori şi va solicitarea efectuarea de expertize, va putea încheia tranzacţii stabilind loturi ori sulta ce se cuvine părţii reprezentate, precum şi aspecte legale de căile de atac.
În procura autentificată sub nr. 2592/06.06.2007 Lefter Iuliana arată că mandatarul poate să retragă orice acţiune civilă sau penală iar în procura nr. 2104/06.06.2007 Prună Georgeta arată că, mandatarul va putea să restrângă acţiunea şi să facă tranzacţii .
În temeiul acestor procuri mandatarul a formulat cereri ( filele 74-75 dosar fond) prin care a solicitat ca partea ce se cuvine mandantelor sale din moştenire să fie atribuită în lotul reclamantei Voiculescu Alexandra .
Acest act de dispoziţie, o renunţare in favorem faţă de alt succesor, nu este recunoscută de cod, decât în condiţiile art. 691, transmiterea drepturilor succesorale de la un moştenitor la altul urmând să se facă pe calea unor acte juridice translative de proprietate, în speţă donaţie.
Chiar admiţând această posibilitate de renunţare la întregul lot atribuit în favoarea unui alt moştenitor şi cu titlu gratuit, se constată că în cauză se impunea prezentarea unei procuri speciale conform disp.art. 69 C.proc.civ. sus menţionate.
Din procurile prezentate rezultă că mandantele au conferit mandatarului posibilitatea de a face generic restrângerea acţiunii sau renunţări la acţiune, ori tranzacţii , fără a se arăta concret conţinutul acestor acte. Or, procura specială solicitată de cod are în vedere raportat la prevederile art. 1535 C.civ. ca mandatul să fie dat special pentru o anume afacere deoarece mandatul conceput în termeni generali cuprinde numai actele de administrate, iar nu şi pe cele de dispoziţie . Şi prevederile art. 1536 alin 2 C.civ. solicită ca în ipoteza înstrăinării, mandatul să fie special cu arătarea în termeni expreşi a operaţiunii ce se va încheia. Astfel, mandatul trebuie sa cuprindă referire atât la natura operaţiunii cât şi la obiectul acesteia.
Or, renunţarea la toate drepturile ce s-ar cuveni mandantelor din succesiunea autorilor nu se poate încadra în noţiunea de tranzacţie şi nici de renunţare ori de restrângere a acţiunii, aspecte recunoscute prin procurile acordate .
Mai mult, din procura autentificată sub nr. 5021 /15.11.2007 prezentată instanţei de recurs se vorbeşte despre posibilitatea mandatarului de a vinde bunurile ce s-ar cuveni ulterior emiterii sentinţei definitive şi irevocabile, la preţul cel mai avantajos pentru mandantă, astfel că faţă de această precizare nu se poate reţine împuternicirea mandatarului de a renunţa cu titlu gratuit la drepturile ce s-ar fi cuvenit mandantei din succesiunea autorilor.
Totodată, din procura autentificată sub nr. 6837/15.11.2007 nu se conferă mandatarului posibilitatea de a face renunţări la drepturi, procura reluând în mare aceleaşi menţiuni ca şi cea acordată în faţa primei instanţe şi aflată la fila 73 dosar fond.
În atare situaţie, pe fondul lipsei unei procuri speciale acordate de către titularele lotului II în sensul renunţării la partea ce s-ar cuveni din moştenire, soluţia primei instanţe este corectă.
Pentru toate acestea în temeiul disp.art. 312 C.proc.civ .instanţa va respinge recursul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVEÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele VOICULESCU ALEXANDRINA, LEFTER IULIANA şi PRUNĂ GEORGETA, cu domiciliul ales la „Cabinet individual av. Stancu Puiu Dorin ", cu sediul profesional în Piteşti, str. Ana Ipătescu bl. 2, sc. C ap. 7, judeţul Argeş împotriva sentinţei civile nr. 651/29.06.2007 pronunţată de Judecătoria Costeşti în dosarul nr. 773/21472006 nr. vechi 786/2006 în contradictoriu cu intimata pârâta STANESCU IULIANA domiciliată în Bucureşti, str. Valea Argeşului nr. 6, bl. M22, sc.A, et. 7, Ap. 42 sector 6, prin tutore DRĂGUŞIN DUMITRU , domiciliat în Bucureşti, str. Bogdan Stan, nr. 3, bl. 311, sc. 4, et. 1, ap. 33, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 19.11.2007, la Tribunalul Argeş, secţia civilă.
   Preşedinte, Andreea TabacuJudecător, Aneta DuţăJudecător, Cellia BeckGrefier, Maria Neagoe   
Red. A.T.
Dact D.T./ 4 ex.
21.11.2007

AT_Stanciu

CERERE DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, IN TEMEIUL LEGII NR. 247/2005-SANCTIUNEA DECADERII DIN PROBA CU EXPERTIZA PENTRU NEACHITAREA ONORARIULUI EXPERTULUI-CONSECINTE-IMPORTANTA ADMINISTRARII PROBEI CU EXPERTIZA TEHNICA TOPOGRAFICA IN ELUDAREA UNEI DUBLE RECONSTITUIRI.
(Legea nr.247/2005, art.170
alin.3 C.pr.civ.)
Aşadar poziţia fermă a petenţilor, care nu au înţeles să achite onorariul de expert, a determinat aplicarea sancţiunii decăderii din proba dispusă de instanţă, aceste onorarii neputând fi suportate de către instanţă neexistând fonduri anume destinate acestor cheltuieli.
În recurs se susţine că dacă proba este esenţială pentru soluţionarea pricinii petenţii sunt de acord să plătească onorariu de expert.
Instanţa constată în atare situaţie atitudinea oscilantă a reclamanţilor care deşi au cunoscut importanţa administrării probei cu expertiză, în obiective făcându-se menţiune şi despre verificarea unei eventuale reconstituiri anterioare pentru aceeaşi petenţi, nu au înţeles să administreze proba, prima instanţă dispunând potrivit legii decăderea acestora din probă.
(Tribunalul Arges, Decizia nr.
1954/03.12.2007)
Dosar nr. 4018/280/2007
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1954/R
Şedinţa publică de la 03 Decembrie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE Andreea Tabacu
Judecător Aurelia Danciu
Judecător Cellia Beck
Grefier Maria Neagoe
     
S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de petenţii Constantinescu Alexandra, Stanciu Florea împotriva sentinţei civile nr. 4820/26.09.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 4018/280/2007, intimaţi fiind COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR A COMUNEI BRADU, PRIMARUL COMUNEI BRADU - ZAMFIR COSTEL, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns recurenţii-petenţi personal, lipsă fiind intimaţii.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
La solicitarea instanţei, recurenta-petentă Constantinescu Alexandra precizează că la termenul de judecată din data de 26.09.2007 a fost prezentă în instanţă şi a arătat că nu doreşte să achite onorariul pentru expert, însă fata de soluţia pronunţată, dacă acest lucru este necesar, precizează că este de acord cu achitarea onorariului.
Recurenţii-petenţi Constantinescu Alexandra, Stanciu Florea, având pe rând cuvântul, arată că arată că nu mai au cereri de formulat şi solicită cuvântul asupra recursului.
Tribunalul, faţă de această precizare, constată recursul în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurentii-petenti Constantinescu Alexandra, Stanciu Florea solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat în scris.
INSTANŢA
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea formulata la data de 05.04.2007 pe rolul Judecătoriei Piteşti de către petenţii: Constantinescu Alexandra, domiciliată în Piteşti, str. Crinului, nr. 16, jud. Argeş şi Stanciu Florea, domiciliat în com. Bradu de Jos, str. Gării, jud. Argeş s-a solicitat în contradictoriu cu Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş şi Comisia Locală de Fond Funciar Bradu anularea Hotărârii nr. 148/30.11.2006, emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, cu sediul în Piteşti, P-ţa Vasile Milea, nr. 1, jud. Argeş.
S-a arătat ca prin hotărârea atacată s-a respins cererea de validare pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,94 ha. teren arabil.
S-a solicitat şi reconstituirea dreptului de proprietate, cât şi emiterea titlului de proprietate, iar numai în cazuri extreme acordarea de despăgubiri băneşti.
În motivarea acţiunii s-a arătat că în baza L. 247/2005 s-a formulat, la comisia locală, cererea cu nr. 126/13.09.2005, prin care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,94 ha. La cerere s-au anexat toate documentele necesare, inclusiv titlul de proprietate cu nr. 2205/09.10.1919.
În drept, au fost invocate dispoziţiile L. 247/2005 şi art. 112 din C. proc. civ.
Anexat acţiunii s-a depus un set de înscrisuri de care petenţii înţeleg să se folosească în dovedirea cererii aflat în dosar la filele 2-14: adresa nr. 1967/14.03.2007 emisa de Primăria com Bradu, actul de vânzare din 09.10.1919, evidenţa rol agricol Preda Ion şi Stanciu Nicolae, acte de stare civilă.
La primul termen de judecată din data de 02.05.2007 s-a admis cererea de lipsă de apărare a petenţilor, iar la data de 06.06.2007 s-a depus de către intimata comisie locală întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că terenul solicitat, cu actul din 1919, de la Burcea Aritia, este foarte vechi şi moştenitorii nu au făcut dovada continuităţii în sensul că a fost deţinut până la colectivizare, cât şi pentru că nu au fost depuse acte de stare civilă din care să rezulte legătura de rudenie.
Din verificările făcute de comisie a rezultat că în temeiul legilor anterioare au fost retrocedate integral suprafeţele de teren care au fost găsite la rolul agricol al celor doi petenţi, respectiv: la rolul lui Preda Ion şi Stanciu Nicolae. Autoarea Burcea Aritia nu a fost găsită rol agricol ceea ce denotă că aceasta nu mai deţinea teren în acea perioadă şi dăduse copiilor săi întreaga suprafaţă.
Pentru că actul de proprietate este foarte vechi iar prin regulamentul de aplicare al legii se limitează în timp actele care pot fi luate în considerare, respectiv 1948, dar şi pentru că terenurile solicitate au fost date altor persoane în baza legilor anterioare, cererea a fost respinsă.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 115 şi urm. din C. proc. civ. şi disp. Lg. 247/2005.
La data de 27.06.2007 s-a depus de către petenţi un răspuns la întâmpinare cât şi notă de probatorii. S-a arătat în acest înscris că dispoziţiile legale nu limitează în timp data actelor de proprietate, iar mama petentei, Burcea Maria, şi sora acesteia sunt moştenitoare ale părinţilor lor; terenul solicitat figurează la rolul agricol din anul 1961, poziţia Cerşanca (la Stânjeni).
La aceeaşi dată s-au depus şi de către intimata comisie locală, note de şedinţă prin care s-a arătat că în evidenţele registrului agricol bunica reclamanţilor figurează ca simplu membru de familie fără a deţine vreo suprafaţă de teren arabil.
Astfel, terenul deţinut de aceasta a fost fie vândut, fie dat copiilor acesteia la data căsătoriei, aceştia având roluri proprii. Mai mult, autoarea nu a formulat cerere de înscriere în CAP. Din verificările făcute de comisie rezultă că cei doi petenţi au beneficiat de dispoziţiile L. 18/1991 în sensul că autorii lor au formulat cereri de reconstituire şi au fost validaţi prin Hotărârea comisei judeţene cu nr. 90/1991, anexa 2A, la poziţiile 246-331 şi 251-341. În temeiul acestei hotărâri s-au emis titlurile de proprietate, respectiv, Stanciu M. Nicolae a primit în anul 1993 pentru suprafaţa de 0,77 ha., iar Preda I. A. Ion a primit titlu în anul 1994 pentru suprafaţa de 0,93 ha.
În baza titlurilor de proprietate s-au făcut partaje.
La acelaşi termen de judecată s-au admis probele solicitate de părţi, iar la data de 14.08.2007 au fost audiaţi martorele Ciucă Gherghina şi Preda Victoria, instanţa dispunând administrarea probei cu expertiză tehnică în specialitatea topografie fiind numit expert şi stabilindu-se obiectivele.
La termenul de judecată din data de 26.09.2007, datorită faptului că petenţii nu au achitat onorariul expertului, au fost decăzuţi din proba cu expertiză.
Prin sentinţa civila nr. 4820 din 6 Septembrie 2007 Judecătoria Piteşti a decăzut din proba cu expertiză pe petenţi şi a respins plângerea formulată de CONSTANTINESCU ALEXANDRA, domiciliată în Piteşti, str. Crinului, nr. 16, jud. Argeş şi STANCIU FLOREA, domiciliat în com. Bradu de Jos, str. Gării, jud. Argeş, intimaţi fiind: COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ, cu sediul în Piteşti, P-ţa Vasile Milea, nr. 1, jud. Argeş, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BRADU, cu sediul în com. Bradu, jud. Argeş, PRIMARUL COM. BRADU, ZAMFIR CORNEL, cu domiciliu în com. Bradu, jud. Argeş.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că din înscrisurile aflate în copie în dosar rezultă că petenţii au reuşit a face dovada că sunt succesori ai autorului Burcea Gheorghe. Astfel, petenta a avut ca părinţi pe Preda Ioan şi Preda Maria (fila 8), iar Preda (Burcea) Maria a avut ca părinţi pe Burcea Gheorghe şi Burcea Aritia (fila 9). De asemenea, petentul a avut ca părinţi pe Stanciu Neculae şi Stanciu Floarea (fila 12), iar Stanciu (Burcea) Floarea a avut ca părinţi pe Burcea Gheorghe şi Aritia (fila 13).
Din copia contractului de vânzare (fila 3), autentificat sub nr. 2544/18.12.1919, s-a reţinut că numitul Burcea Gheorghe a dobândit un teren în suprafaţă de 9.410 mp. din com. Bradurile, jud. Argeş, în pct. „În Stânjeni”, cu vecinii: E – drum Scoarţei, V – moştenitorii Anghel Octavian din Cerşani, S – Dumitru Constantin Bobleagă din Cerşani, N – moştenitorii Florea Enescu şi Marin Constantin I. Barbu din Bradurile.
Nu s-a reţinut susţinerea comisiei locale cum că acest înscris este prea vechi şi nu poate fi folosit în dovedirea proprietăţii pentru ca legea nu limitează în timp înscrisurile prin care să se facă dovada dreptului de proprietate, iar instanţa a constatat că nu se poate solicita petenţilor şi autorilor acestora să reînnoiască titlul de proprietate după o anumită perioadă de timp.
Din precizările petenţilor cât şi din susţinerile intimatei comisie locală, s-a reţinut că nu se contestă de către aceştia faptul că pct. „În Stânjeni” este cunoscut şi ca pct. „Cerşeanca”, iar autorii petenţilor au obţinut titluri de proprietate pentru suprafeţele cuprinse în registrele agricole, respectiv, 0,93 ha. pentru Preda I. A. Ion (fila 5) şi 0, 77 ha. pentru Stanciu M. Nicolae (fila 6).
De asemenea, s-a constatat din copiile registrelor agricole că sunt înscrise în acestea suprafeţele de teren din pct. „Cerşeanca”, respectiv: 0,50 ha. pentru Preda I.A. Ion şi 0,55 ha. pentru Stanciu M. Nicolae, astfel că în lipsa administrării probei cu expertiză tehnică nu se poate trage decât concluzia că suprafaţa de teren, dobândită prin contractul de vânzare precizat mai sus, din pct. „Cerşeanca”, a fost deja reconstituită.
S-a reţinut ca această concluzie este susţinută şi de depoziţiile martorilor audiaţi (filele 37, 38), respectiv, aceştia au arătat că bunica petenţilor a deţinut o suprafaţă de aproximativ 9.000 mp. în pct. „Cerşeanca”, iar martora Ciucă Gherghina a arătat chiar că acest teren ar fi fost dat de autoare fiicelor sale, pentru ca ulterior să fie luat la C.A.P.
S-a apreciat ca expertiza era necesara, deoarece prin aceasta s-ar fi putut stabili în mod cert dacă există sau nu o identitate între suprafaţa de teren dobândită de autorul Burcea Gheorghe şi cel pentru care s-a reconstituit deja dreptul de proprietate, fiind eliberate şi titluri de proprietate. Expertul ar fi putut determina în funcţie de vecinătăţi dacă susţinerile intimatei comisie locală sunt sau nu adevărate.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Constantinescu Alexandra şi Stanciu Florea solicitând admiterea acestuia şi obligarea pârâtelor să le reconstituie dreptul de proprietate pentru 0,94 ha conform documentelor existente la dosar pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament.
In motivare s-a arătat că instanţa nu a făcut menţiuni cu privire la importanţa expertizei tehnice fapt ce a dus la respingerea cererii formulate, arătând că în prezent sunt de acord cu achitarea onorariului de expert în aceasta faza a judecăţii.
S-a mai arătat că instanţa nu a ţinut cont de documentele de la dosar din care rezultă că în rolul agricol din anul 1961 suprafaţa de 0,94 ha era împărţită între Burcea Maria (Preda după căsătorie) şi Burcea Florea (Stanciu după căsătorie) – fiicele lui Burcea Gheorghe şi Aritia.
Recursul este întemeiat pe art. 304 pct. 9 şi 305 indice 2 C.proc.civ.
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor invocate şi în raport de probatoriul administrat în cauză instanţa constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Motivele de recurs au în vedere în principal probatoriul administrat în faţa primei instanţe şi consecinţele pe care acesta le produce faţă de soluţia acordată cererii de reconstituire.
Din nota de probatorii depuse de reclamanţi la fila 29 dosar fond, s-a solicitat proba cu înscrisuri, cu martori şi cu relaţii de la Primăria Comunei Bradu.
A fost administrată proba cu martori ( Ciucă Gherghina şi Preda Victoria) care au făcut vorbire despre existenţa unui teren de aproximativ 9600 m.p în pct.„Cerşanca Bradu de Jos” fără a se arăta însă vecinii terenului, martori arătând că nu-i cunosc (f.37,38).
Faţă de răspunsurile acordate de Primăria Comunei Bradu (f.30) şi de declaraţiile martorilor instanţa în virtutea rolului activ a dispus administrarea unei probe cu expertiză. Aşadar la termenul de judecata din data de 14 august 2007 instanţa a dispus administrarea probei cu expertiza tehnica de specialitate cu obiectivele: identificarea şi transpunerea în schiţă a terenului în litigiu, cu puncte cardinale, de reper şi vecinătăţi; analiza şi compararea terenului în litigiu cu actele primare de proprietate ale petentilor; verificarea la Comisia Locală de Fond Funciar a parcursului reconstituirii dreptului de proprietate pentru petent, în baza tuturor legilor fondului funciar; dacă terenul solicitat a făcut obiectul vreunei validări anterioare; să se precizeze regimul juridic al terenului înainte şi la data de 01.01.1990; să se precizeze dacă terenul era liber la data solicitării spre reconstituire; să se precizeze dacă terenul este intravilan sau extravilan; să se verifice documentaţia cadastrală (dacă există); să verifice dacă terenul este ocupat de constructii sau afectat de detalii de sistematizare; să verifice dacă petentul a fost deja validat şi pus în posesie anterior Lg. 247/2005 cu terenul solicitat prin prezenta acţiune; dacă au fost făcute deja reconstituiri pentru alte persoane pe terenul în litigiu (validări, puneri în posesia, eliberrarea titlului de proprietate); expertul va verifica pertinenţa susţinerilor formulate de pârâtă, prin întâmpinarea depusă la fila 25 din dosar şi totodată va avea în vedere şi declaraţiile martorilor.
S-a dispus totodată achitarea unui onorariu de 600 lei care a fost pus în vedere părţilor reclamante prezente care au fost obligate să depună în termen de 5 zile sub sancţiunea decăderi din probă.
La 26.09.2007, văzând lipsa achitării onorariului de expert instanţa a cerut părţilor un punct de vedere, reclamanta arătând că nu a achitat şi nici nu doreşte să achite onorariul dispunându-se corect decăderea din proba cu expertiză, potrivit disp. art. 170 alin. 3 C.proc.civ.
În concluziile de fond petenţii au solicitat admiterea cererii şi acordarea de teren în altă parte iar nu pe vechiul amplasament, aspect faţă de care se apreciază că expertiza nu era necesară.
Aşadar poziţia fermă a petenţilor, care nu au înţeles să achite onorariul de expert, a determinat aplicarea sancţiunii decăderii din proba dispusă de instanţă, aceste onorarii neputând fi suportate de către instanţă neexistând fonduri anume destinate acestor cheltuieli.
In recurs se susţine că dacă proba este esenţială pentru soluţionarea pricinii petenţii sunt de acord să plătească onorariu de expert.
Instanţa constată în atare situaţie atitudinea oscilantă a reclamanţilor care deşi au cunoscut încă de la 14.08.2007 importanţa administrării probei cu expertiză, în obiective făcându-se menţiune şi despre verificarea unei eventuale reconstituiri anterioare pentru aceeaşi petenţi, nu au înţeles să administreze proba, prima instanţă dispunând potrivit legii decăderea acestora din probă.
Insă chiar şi pe fondul lipsei unei probe cu expertiză instanţa constată că autorii celor doi petenţi au fost validaţi potrivit evidenţelor de rol agricol şi actelor reţinute, prin H.C.J.F.F Argeş nr. 90/1991(f.33 dosar fond).
In anexa 2A a fost reţinut Stanciu Nicolae cu suprafaţa de 0,77 ha şi Preda A.Ion cu suprafaţa de 0,93 ha. Potrivit evidenţelor de rol agricol în anul 1962 Preda Ion deţinea în total suprafaţa de 0,93 ha din care 0,50 în pct. „ Cerşanca” iar Stanciu Nicolae deţinea în 0,77 ha din care 0,55 în pct. „Cerşanca” (f.5,6 dosar fond).
Actul vechi din 1919 pe numele lui Gheorghe Nae Burcea, de la care a dobândit Burcea Aritia are în vedere o suprafaţă de 9400 m.p situat în pct. „ La stânjeni”, menţiune care nu se regăseşte în rolurile agricole ale moştenitorilor din anul 1962. Insa acest teren este acelaşi cu cel din punctul „Cerşanca”, menţionat în temeiul actului de către martori, care arăta totodată că acest teren a fost dat de Burcea Aritia fetelor sale.
Potrivit răspunsului dat de C.L.F.F Bradu petenţii au beneficiat de dispoziţiile Legii nr. 18/1991 fiind validaţi cu suprafeţele solicitate, nefiind posibilă o dublă reconstituire.
Analizând cererea formulată de Stanciu Nicolae se constată că acesta a cerut în 15.03.1991 atribuirea unui teren de 1 ha fiind validat potrivit H.C.J.F.F Argeş nr. 90/1991 cu 0,77 ha ţinând seama de suprafaţa din evidenţele de rol agricol. În cerere nu se menţionează de pe urma cui se solicită reconstituirea, anume ca moştenitor al propriilor autori sau de pe urma autorilor soţiei Burcea Floarea, fiica lui Burcea Gheorghe şi Aritia.
Totodată, Preda A.Ion a fost validat cu 0,93 ha faţă de evidenţele de rol agricol fără a se face menţiune dacă aceste terenuri erau solicitate de la proprii autori, în nume propriu sau de la autorii soţiei Preda A.Maria fiica lui Burcea Gheorghe.
Cum Burcea Aritia nu a figurat cu rol agricol separat la momentul cooperativizării nu se poate susţine că terenul menţionat în actul din 1919 este diferit de cele menţionate în rolurile agricole ale ginerilor şi fiicelor căsătorite Preda (Burcea) Maria şi Stanciu ( Burcea) Floarea.
Mai mult, chiar în cererea formulată de reclamanţi, aceştia arată că solicită reconstituirea pentru terenul aparţinând bunicii Burcea Aritia, teren ce a fost moştenit de părinţii reclamanţilor. Acest aspect este confirmat şi de martorii audiaţi (f. 37-38), terenurile găsindu-se în rolurile autorilor reclamanţilor (f. 5-6).
In acest context se constată că faţă de reconstituirea anterioară prezenta cerere pentru un teren de 0,94 ha ar reprezenta o dublă reconstituire.
Faţă de această situaţie, în temeiul art.312 C.proc civ instanţa va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de CONSTANTINESCU ALEXANDRA, domiciliată în Piteşti, str. Crinului, nr. 16, jud. Argeş şi STANCIU FLOREA, domiciliat în com. Bradu de Jos, str. Gării, jud. Argeş împotriva sentinţei civile nr. 4820 din 26 Septembrie 2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 4018/280/2007, intimaţi fiind: COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ, cu sediul în Piteşti, P-ţa Vasile Milea, nr. 1, jud. Argeş, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BRADU, cu sediul în com. Bradu, jud. Argeş, PRIMARUL COM. BRADU, ZAMFIR CORNEL, cu domiciliu în com. Bradu, jud. Argeş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 3.12.2007, la Tribunalul Argeş, secţia civilă.
   Preşedinte, Andreea TabacuJudecător, Aurelia DanciuJudecător, Cellia BeckGrefier, Maria Neagoe   
Red. A.T
Dact. NE/ 2 ex
05.12.2007

AT_Nuta

RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR ATRIBUITE IN BAZA LEGII NR. 18/1991-REPUNEREA DE DREPT IN TERMENUL DE ACCEPTARE A MOSTENIRII NUMAI PENTRU SUCCESORII CARE AU FORMULAT CERERE DE RECONSTITUIRE LA COMISIA DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR-EXCLUDEREA SUCCESIBILILOR RENUNTATORI-EMITEREA TITLULUI DE PROPRIETATE PE NUMELE TUTUROR MOSTENITORILOR.
(art.8 alin.3, art.13 alin.3 Legea nr.
18/1991;art.696, art.701 C. civ.)

Or, art. 8 alin. 3 din L. nr. 18/1991 arată că stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, astfel ca în lipsa unei atare cereri reconstituirea se face în favoarea celorlalţi moştenitori care au înţeles să depună la comisie o cerere de reconstituire. Astfel se impun a fi interpretate şi prevederile art. 13 alin. 3 din lege potrivit cărora titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. Titlul nu se poate emite din oficiu pe numele tuturor moştenitorilor ci numai în ipoteza în care aceştia au formulat cereri separat sau împreună ori şi-au dat mandat în acest sens.
(Tribunalul Arges, Decizia nr.
1749/08.11.2007)
Dosar nr. 2248/280/2005
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1749/R
Şedinţa publică de la 08 Noiembrie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE Andreea Tabacu
Judecător Aneta Duţă
Judecător Ioana Pârvu
Grefier Maria Neagoe
S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de pârâţii NUTA GHEORGHE, BERCEANU CAMELIA FLORENTINA împotriva sentinţei civile nr. 3691/22.06.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosar nr. 2248/280/2005, intimaţi fiind reclamanta SERBAN CONSTANTINA şi pârâta COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 05.11.2007, când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunţat următoarea soluţie.
INSTANŢA
Asupra recursului civil de fata, constata următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2254/2005 reclamanta Şerban Constantina a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Nuţă I. Gheorghe şi Berceanu Camelia Florentina şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş ca prin hotărârea ce va pronunţa să constate dreptul exclusiv de proprietate asupra bunurilor imobile ce compun masa succesorală a defuncţilor Nuţă M.Ion şi Nuţă V.Floarea, să se dispună modificarea titlului de proprietate nr. 39005/11.04.1994, eliberat de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, prin excluderea din titlul de proprietate a moştenitorilor Nuţă I. Gheorghe şi Nuţă I. Radu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii a arătat că prin certificatul de moştenitor nr. 946/05.07.1983 privind pe defunctul Nuţă M.Ion, s-a stabilit calitatea de succesori a soţiei supravieţuitoare, Nuţă V.Floarea şi a fiicei Şerban Constantina, ceilalţi doi fii, Nuţă I.Gheorghe şi Nuţă I. Radu fiind renunţători în condiţiile art. 696 Cod civil.
A arătat reclamanta că masa succesorală a defunctului Nuţă Ion s-a compus din suprafaţa de 250 mp teren construcţie, situat în comuna Bradu, cu vecinătăţile : R- Nicuţa Ghe, A- Nuţă Gherghina, S- şoseaua şi N- teren CAP, provenit de la succesorii defunctului ; din cota de ½ din casa cu trei camere, un grajd şi o magazie (construcţiile fiind obţinute prin contribuţie egală de cei doi soţi).
A precizat că prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat la data de 13.05.2004, Nuţă Floarea a înstrăinat toate drepturile pe care le-a moştenit de la soţul defunct, fiicei sale Şerban Constantina care i-a acordat îngrijirea necesară până la data de 29.07.2004 când mama sa a decedat, iar contractul a fost intabulat în cartea funciară.
A mai arătat că Nuţă Radu a decedat, iar pârâta Berceanu Camelia Florentina vine la moştenire prin reprezentare în calitate de nepoată de fiu a defuncţilor.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp.art. 111 Cod procedură civilă, art. 696 Cod procedură civilă şi art. 13 alin.2 din Legea nr. 18/1991 republicată.
Au fost anexate cererii: certificat de moştenitor nr. 946/1983, titlul de proprietate nr. 39055/11.04.1994, acte de stare civilă, contract de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr. 1831/13.05.2004, memoriu tehnic justificativ, copie chitanţă.
La data de 14.04.2004 pârâtul Nuţă Gheorghe a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională ( filele 27-31) prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei, iar prin cererea reconvenţională a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr. 1831/13.05.2004; retractarea renunţării la moştenire după defunctul Nuţă M.Ion, constatarea prin certificatul de moştenitor nr. 946/1983 ; stabilirea vocaţiei succesorale a tuturor moştenitorilor după autorii Nuţă Floarea şi Nuţă M. Ion şi a cotei determinate de lege pentru fiecare moştenitor; să constate repunerea de drept în termenul de acceptare a moştenirii cu privire la cota ce i se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului Nuţă M. Ion, ce fac obiectul titlului de proprietate nr. 39055/11.04.1994, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reconvenţionale a arătat că la data de 13.05.2004 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere între sora sa Şerban Constantina şi mama sa Nuţă Floarea, pentru suma de 70.000.000 lei bani pe care autoarea nu i-a primit niciodată , şi apreciază reclamantul că preţul stipulat în actul de vânzare-cumpărare nu este sincer şi serios.
Totodată a arătat că vânzătoarea nu a primit preţul şi că Şerban Constantina nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, la scurt timp intervenind decesul vânzătoarei.
A mai invocat totodată lipsa consimţământului în momentul încheierii actului, dolul - cauză de nulitate a contractului şi cauza ilicită.
Referitor la capătul doi din cererea reconvenţională a arătat că înţelege să retracteze renunţarea la succesiunea după tatăl său Nuţă Ion, arătând că renunţarea a fost făcută prin eroare de către reclamantă.
În drept cererea s-a întemeiat pe disp.art.700,948, 953, 956,960, 654 Cod civil şi art. 13 din Legea nr.18/1991 republicată.
La data de 14.04.2005 pârâta Berceanu Camelia Florentina a depus întâmpinare şi cerere reconvenţională (fila 34), prin care a solicitat admiterea în parte a acţiunii reclamantei în sensul constatării dreptului de proprietate a acesteia asupra cotei părţi din masa succesorală a autorului Nuţă M.Ion unde a venit în concurenţă cu autoarea Nuţă V.Floarea în calitate de soţie supravieţuitoare şi constatarea dreptului de proprietate a cotei de 1/3 din masa succesorală a autoarei Nuţă Floarea, iar prin cererea reconvenţională a solicitat să se constate dreptul ei de proprietate asupra cotei părţi ce îi revine din masa succesorală a autoarei Nuţă Floarea, iar în situaţia admiterii primului capăt de cerere să se dispună modificarea corespunzătoare a titlului de proprietate nr. 39055/11.04.1994, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că tatăl ei a fost renunţător numai la masa succesorală a autorului Nuţă M.Ion, nu şi la cea a autoarei Nuţă V.Floarea.
A arătat că masa succesorală a autoarei Nuţă V.Floarea se compune din cota de ¼ din terenul de 250 mp curţi construcţii situat în intravilanul comunei Bradu, judeţul Argeş, împreună cu cota indiviză de 5/8 din construcţiile existente pe acest teren, bunuri de care aceasta a dispus prin contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere nr. 1831/13.05.2004 ; suprafaţa de 3 ha 2500 mp aşa cum reiese din borderoul populaţiei proprietăţilor şi exploataţilor agricole din comuna Bradu de Sus, sat Bradu de Sus, judeţul Argeş, întocmit la 25.01.1948; cota parte revenită în calitate de soţie supravieţuitoare în urma reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.
În drept cererea s-a întemeiat pe dispoziţiile art.111 Cod procedură civilă şi art. 664-665 Cod civil.
La data de 15.05.2005 pârâta Berceanu Camelia Florentina a depus din nou întâmpinare şi cerere reconvenţională ( filele 40-44) prin care a solicitat respingerea acţiunii, iar prin cererea reconvenţională a solicitat a solicitat să se constate nulitatea contractului de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.1831/13.05.2004 ; retractarea renunţării la moştenire după defunctul Nuţă M.Ion, constatarea prin certificatul de moştenitor nr.946/1983; stabilirea vocaţiei succesorale a tuturor moştenitorilor după autorii Nuţă Floarea şi Nuţă M.Ion şi a cotei determinate de lege pentru fiecare moştenitor ; să constate repunerea de drept în termenul de acceptare a moştenirii cu privire la cota ce i se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului Nuţă M.Ion, ce fac obiectul titlului de proprietate nr. 39055/11.04.1994, cu cheltuieli de judecată
În motivarea cererii reconvenţionale a arătat că la data de 13.05.2004 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare cu clauză de întreţinere între sora sa Şerban Constantina şi mama sa Nuţă Floarea, pentru suma de 70.000.000 lei bani pe care autoarea nu i-a primit niciodată, şi apreciază pârâta reclamantă că preţul stipulat în actul de vânzare-cumpărare nu este sincer şi serios.
Cererea a fost motivata ca şi cererea formulata de Nuta Gheorghe la f. 27-31.
Au fost anexate cererii reconvenţionale acte stare civilă ( filele 45-47 şi 49).
La data de 05.05.2005, reclamanta- pârâtă Şerban Constantina a depus întâmpinare ( filele 51-52) prin care a solicitat respingerea cererilor reconvenţionale pentru motivele expuse în întâmpinare.
În cauză s-au administrat : proba cu înscrisuri, interogatoriu şi s-au audiat martori .
Prin sentinţa civilă nr. 4390/03.11.2005, cauza a fost soluţionată instanţa admiţând în parte cererile principale şi reconvenţionale formulate de pârâţii - reclamanţi Nuţă Gheorghe şi Berceanu Camelia Florentina.
S-a constatat că reclamanta pârâtă are un drept exclusiv de proprietate asupra imobilului situat în com. Bradu, jud.Argeş, compus din teren în suprafaţă de 250 mp curţi-construcţii şi construcţiile existente pe teren, respectiv o casă de locuit cu trei camere construită din lemn, acoperită cu tablă, dintr-un grajd din lemn şi un pătul.
S-a constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. 39055/11.04.1994 în sensul excluderii din titlu a numiţilor Nuţă Gheorghe şi Nuţă Radu.
S-a constatat că moştenitori cu vocaţie succesorală concretă la moştenirea defunctei Nuţă Floarea, decedată la data de 29.07.2004, cu ultimul domiciliu în com.Bradu, jud.Argeş, sunt: Şerban Constantina , în calitate de fiică, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală; Nuţă Gheorghe, în calitate de fiu, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală; Berceanu Camelia Florentina, în calitate de nepoată, descendent de gradul 2, care vine la moştenire prin reprezentare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală a defunctei Nuţă Floarea se compune din cota de 1/4 din terenurile în suprafaţă de 3,54 ha menţionate în titlul de proprietate nr.39055/11.04.1994.
Împotriva acestei sentinţe s-a formulat recurs ce a făcut obiectul dosarului nr. 364/2006 al Tribunalului Argeş, soluţionat prin decizia nr. 1353/R/12.12.2006, prin care s-a admis recursul, s-a casat sentinţa, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.
În considerentele deciziei de casare s-a reţinut ca prima instanţă a reţinut în mod corect că pârâţii au renunţat la succesiunea defunctului Nuţă M.Ion însă la acea dată masa succesorală nu cuprindea terenurile ce fac obiectul titlului de proprietate nr. 39055/11.04.1994 , aceste terenuri nefiind la acea dată în circuitul civil şi asupra cărora a formulat cerere de reconstituire soţia supravieţuitoare Nuţă Floarea, singura care avea calitate să formuleze cererea de reconstituire în temeiul Legii nr.18/1991 .
În acest sens s-a reţinut ca titlul de proprietate modificat pe cale administrativă este perfect legal, sens în care fiecărui descendent al acestuia ii revine cota de 1/3 din suprafaţa de 3,54 ha.
În rejudecare a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 3691/22 Iunie 2007 în dosarul nr. 2248/280/2005 prin care instanţa a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Şerban Constantina, domiciliată în comuna Bradu, sat Bradu de Sus, nr.89, judeţul Argeş, împotriva pârâţilor Nuţă I.Gheorghe, domiciliat în comuna Bradu, sat Bradu de Sus, nr.400, judeţul Argeş, Berceanu Camelia Florentina, domiciliată în Craiova, Aleea I.Castanilor, bl.99 A.2, sc.I, ap.57, judeţul Dolj, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, a admis în parte cererile reconvenţionale formulate de pârâţii - reclamanţi Nuţă Gheorghe şi Berceanu Camelia Florentina, a constatat că reclamanta pârâtă are un drept exclusiv de proprietate asupra imobilului situat în com.Bradu, jud.Argeş, compus din teren în suprafaţă de 250 mp curţi-construcţii şi construcţiile existente pe teren, respectiv o casă de locuit cu trei camere construită din lemn, acoperită cu tablă, dintr-un grajd din lemn şi un pătul, a constatat nulitatea parţială a titlului de proprietate nr.39055/11.04.1994 în sensul excluderii din titlu a numiţilor Nuţă Gheorghe şi Nuţă Radu.
Au fost respinse cererile de constatare a nulităţii contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr.1831/13.05.2004 şi cererile de retractare a renunţării la moştenire după defunctul Nuţă Ion.
S-a constatat că moştenitori cu vocaţie succesorală concretă la moştenirea defunctei Nuţă Floarea, decedată la data de 29.07.2004, cu ultimul domiciliu în com.Bradu, jud.Argeş, sunt: Şerban Constantina , în calitate de fiică, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală; Nuţă Gheorghe, în calitate de fiu, descendent de gradul I, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală; Berceanu Camelia Florentina, în calitate de nepoată, descendent de gradul 2, care vine la moştenire prin reprezentare cu o cotă de 1/3 din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorală a defunctei Nuţă Floarea se compune din cota de 1/4 din terenurile în suprafaţă de 3,54 ha menţionate în titlul de proprietate nr.39055/11.04.1994.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut ca defunctul Nuţă M.Ion a decedat la data de 17.04.1984, iar în urma decesului acestuia au rămas ca moştenitori: Nuţă V.Floarea, în calitate de soţie supravieţuitoare, Şerban Constantina, în calitate de fiică, iar Nuţă I.Gheorghe şi Nuţă I. Radu au renunţat la succesiunea defunctului, conform declaraţiilor nr. 930 şi 929/1983.
Masa succesorală a defunctului se compune suprafaţa de 250 mp teren de construcţie situat în com. Bradu, jud. Argeş şi cotea de ½ dintr-o casă cu trei camere, construită de soţi.
La data de 28.03.1991, Nuţă Floarea a lăsat prin testamentul autentificat sub nr. 4237/28.03.1991 - fiilor săi Nuţă Gheorghe şi Nuţă Radu, dreptul ei indiviz din imobilul situat în com. Bradu, jud. Argeş, compus din teren şi construcţii, deţinut prin contribuţie proprie şi parte prin moştenire de la soţul ei, Nuţă M. Ion, conform certificatului de moştenitor nr. 946/05.07.1983 (fila 97).
Prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, autentificat sub nr. 1831/13.05.2004, Nuţă Floarea a înstrăinat reclamantei-pârâte dreptul de proprietate asupra cotei de ¼ din teren şi 5/8 din construcţiile descrise în contract.
În contract s-a precizat că preţul este de 70.000.000 lei, din care s-a plătit suma de 10.000.000 lei, urmând ca pentru restul de 60.000.000 lei să-i asigure îngrijirea şi întreţinerea cu cele necesare traiului şi sănătăţii, pe toată durata vieţii, la domiciliul ei actual, iar la deces să o înmormânteze şi să-i facă obiceiurile potrivit datinilor creştineşti (fila 7).
Conform înscrisului aflat la fila 5 din dosar s-a reţinut că la data de 29.07.2004 a decedat Nuţă Floarea.
La data de 11.04.1994 a fost emis titlul de proprietate nr. 39055, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 3,54 ha, teren situat în Bradu de Sus, jud. Argeş, ce au aparţinut defunctului Nuţă Ion.
În titlul de proprietate figurează ca moştenitori Nuţă Floarea, Nuţă Gheorghe, Nuţă Radu şi Şerban Constantina.
La data de 08.06.1999 a decedat Nuţă Radu (fila 46), iar moştenitoare a acestuia a rămas Berceanu Camelia –Florentina (filele 45 şi 47).
Referitor la acest contract, instanţa a constatat că se impune calificarea naturii sale juridice, întrucât părţile au înţeles să-l denumească contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere dar au prevăzut şi un preţ .
S-a reţinut ca înstrăinarea s-a făcut în schimbul unei sume de bani şi a întreţinerii (pentru restul preţului). Pentru a se stabili obligaţia principală se impune raportarea prestaţiei în bani la valoarea terenului, rezultând că intenţia părţilor a fost de încheiere a unui contract de întreţinere, preţul efectiv achitat fiind mult prea mic faţă de valoarea imobilelor stabilită în baza principiului independenţei de voinţă a părţilor.
Referitor la motivele invocate, în raport şi de calificarea naturii juridice a actului juridic , instanţa a constatat că unele din acestea nu pot determina nulitatea absolută. Astfel, s-a reţinut ca nu se poate solicita nulitatea pentru că preţul nu este sincer şi serios, acestea fiind condiţii de valabilitate a obiectului vânzării - cumpărării, potrivit art.1303 Cod civil.
Împrejurarea că „vânzătoarea” nu a primit preţul nu poate duce la desfiinţarea actului, cu atât mai mult cu cât acesta nu este un motiv de nulitate nici a unei vânzări –cumpărări, ci, eventual, o cauză de rezoluţiune pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiei principale ce revine cumpărătorului.
S-a mai invocat neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere asumata de reclamanta-pârâtă reţinându-se că aceasta nu duce nicidecum la nulitatea absolută a contractului, ci, eventual la rezoluţiunea lui. Pârâţii, care au beneficiat de asistenţă juridică, au solicitat, în baza principiului disponibilităţii de voinţă, constatarea nulităţii absolute, iar nu rezoluţiunea, astfel încât, instanţa nu poate analiza dacă reclamanta şi-a îndeplinit sau nu obligaţia.
S-a reţinut că contractul de întreţinere este un contract cu titlu oneros, în temeiul căruia una din părţi transmite celeilalte proprietatea unuia sau mai multor bunuri în schimbul obligaţiei pe care aceasta şi-o asumă de a-i presta, în natură, cele necesare traiului în tot timpul vieţii, fiind în acelaşi timp, un contract aleatoriu, pentru că durata obligaţiei debitorului este în funcţie de durata vieţii creditorului-eveniment incert (art.1635 Cod civ.).
Prestarea întreţinerii, în sarcina debitorului, este obligaţia de a face, cu caracter strict personal, care, în caz de neexecutare, determină rezoluţiunea contractului respectiv (art.1020 Cod civ.), iar nu nulitatea contractului.
S-a reţinut aşadar ca singurele cauze care ar duce la nulitatea actului sunt lipsa consimţământului, dolul (motive de nulitate relativă) şi cauza ilicită (ce ar atrage nulitatea absolută).
În ceea ce priveşte lipsa consimţământului, instanţa a constatat că actul contestat este un act autentic care se bucură de prezumţia de autenticitate şi valabilitate, iar în ceea ce priveşte constatările notarului, percepute prin propriile simţuri, acestea fac dovada până la înscrierea în fals.
S-a reţinut că deşi este evident că autoarea era grav bolnavă la data încheierii actului nu rezulta ca nu ar mai fi avut discernământ din cauza bolii de care suferea. Dimpotrivă, s-a reţinut că atât martorii propuşi de reclamantă (filele 83-85), cât şi martora Sima Maria (fila 88) au arătat că deşi nu se putea deplasa şi nu mai vedea bine bătrâna era lucidă şi înţelegea ceea ce i se spunea iar martora Duminică Mariana (fila 85), prezentă la momentul încheierii actului, a declarat că notarul a întrebat-o pe autoare despre actul pe care doreşte să-l încheie, iar aceasta şi-a exprimat ferm poziţia şi a semnat.
S-a reţinut şi că pârâţii au formulat plângere penală împotriva reclamantei pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, iar prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti nr. 1878/P/2005 din 13.05.2005 s-a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale. Plângerea formulată împotriva rezoluţiei a fost respinsă .
De asemenea s-a constatat ca în cauza de faţă nu rezultă care sunt elementele dolului invocat sau maşinaţiunile făcute de reclamantă pentru a o determina pe autoare să încheie contractul de întreţinere. Faptul că în anul 1991 se întocmise un testament în favoarea pârâtului Nuţă Gheorghe şi a fratelui Nuţă Radu ( fila 97) nu are nici o relevanţă cu privire la intenţia bătrânei de a înstrăina fiicei sale terenurile în discuţie, deoarece prin încheierea acestui act de întreţinere s-a produs revocarea testamentului, care nu a putut produce efecte la momentul decesului autoarei .
Au fost reţinute prevederile art. 967 alin.1 Cod civil, conform cărora cauza este prezumată până la dovada contrarie, reţinându-se ca pârâţii-reclamanţi nu au făcut dovada lipsei cauzei sau a ilicităţii acesteia. Nu există nici o dispoziţie care să interzică încheierea unui contract de întreţinere intre mamă şi fiică, neintrând nici măcar sub incidenţa dispoziţiilor referitoare la apărarea rezervei succesorale, iar relaţiile dintre acestea, desfăşurate pe parcursul mai multor ani, fac plauzibilă dorinţa autoarei de a înstrăina bunurile în schimbul întreţinerii sale până la moarte.
Referitor la retractarea renunţării şi la dreptul pârâţilor asupra terenurilor din titlu, instanţa a reţinut că actul de opţiune succesorală, inclusiv renunţarea la moştenire, este indivizibil, în sensul că succesibilul trebuie să se pronunţe unitar cu privire la dreptul său succesoral, nefiind posibil să accepte, în parte, moştenirea, iar pentru rest să renunţe.
Art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 cuprinde o excepţie a principiului indivizibilităţii opţiunii succesorale, în sensul că moştenitorii fostului proprietar sunt consideraţi acceptanţi în ceea ce priveşte terenurile doar dacă au formulat cerere de reconstituire .
Însă, din adresa nr. 6867/27.11.2006 (fila 61 din dosarul nr. 364/2006) a reţinut instanţa că singura cerere care a fost găsită este formulată de Nuţă Floarea.
S-a reţinut că posibilitatea prevăzută de dispoziţiile legale sus citate nu există şi pentru succesibilul renunţător, deoarece prin renunţare a devenit străin de moştenirea fostului proprietar, considerându-se că nu a fost niciodată erede (art.696 Cod civil). Faptul că la data manifestării de voinţă nu făceau parte din masa succesorală terenurile nu are nici relevanţă asupra valabilităţii renunţării, fiind situaţie asemănătoare cu cea a succesibilului care crede că nu sunt terenuri în masa succesorală şi renunţă.
Pe de altă parte, s-a constatat că nu sunt întrunite nici condiţiile prevăzute de art. 701 Cod civil pentru retractarea renunţării. Retractarea poate fi făcută în termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală, or aceste termen s-a împlinit de mult (deschiderea succesiunii defunctului Nuţă Ion intervenind în aprilie 1983), iar pârâţii-reclamanţi sunt decăzuţi din dreptul de a solicita retractarea.
În ce priveşte caracterul subsidiar al cererii de constatare faţă de acţiunea în realizare instanţa a reţinut că textul general al art.111 Cod proc.civ. are aplicaţii specifice şi circumstanţiate în materia succesiunilor. Stabilirea (constatarea) calităţii de moştenitor se poate face pe cale notarială sau judiciară, fără ca persoana respectivă să fie obligată să solicite şi ieşirea din indiviziune cu acelaşi prilej. Teza contrară, ar conduce la concluzia, de neacceptat, a negării stării de indiviziune înseşi, fiindcă imediat succesorii ar trebui să ceară şi partajul. Or, dacă nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune (art.728 Cod civ.), nu există nici un text legal care să oblige, de principiu, la sistarea indiviziunii de îndată ce calitatea de moştenitor a fost stabilită.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Nuta Gheorghe şi Berceanu Camelia solicitând admiterea recursului şi admiterea cererilor formulate precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare s-a susţinut într-un prim motiv de recurs că sentinţa este nelegală deoarece nu a reţinut corect masa paratjabilă de pe urma defunctei Nuta Floarea.
Astfel, se susţine ca în decizia civilă nr. 1353/R/2006 s-a stabilit că pârâţii au renunţat la succesiunea defunctului Nuta Ion însă terenurile nu se aflau în masa succesorală la acel moment, iar cererea de reconstituire a fost formulată numai de soţia supravieţuitoare Nuta Floarea, singura căreia trebuia să i se reconstituie dreptul de proprietate de pe urma defunctului.
Se susţine aşadar ca instanţa de fond nu a ţinut cont de dezlegarea dată de instanţa de casare, reţinând că în masa succesorală a autoarei Nuta Floarea a intrat numai cota de ¼ din terenurile ramase de la defunct.
Se critică sentinţa primei instanţe şi în ce priveşte soluţia pronunţată asupra nulităţii actului de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere, instanţa neţinând cont de faptul că raportul de expertiză grafologică concluzionează că actul nu a fost semnat nici de Nuta Floarea şi nici de Şerban Constantina.
În recurs a fost depus la dosar raport de expertiza grafologică Buzatu Anton Nicolae şi copie a MO nr. 871/27 mai 2002.
Şerban Constantina a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului deoarece titulari ai dreptului de proprietate au rămas numai mama sa – cu cota de ¼ şi intimata cu cota de ¾ iar din informaţiile transmise rezultă că pârâţii recurenţi nici nu au făcut cerere de reconstituire.
În ce priveşte susţinerea din recurs referitoare la decizia de casare se susţine că aceasta nu poate fi interpretată decât ca interpretând art. 696 C.civ. în sensul câ în virtutea indivizibilităţii dreptului de opţiune succesorală succesibilul renunţător a devenit străin de moştenire.
Se invoca faptul că de la data decesului autorului Nuţa Ion au trecut mai mult de şase luni pentru a se mai putea cere retractarea renunţării la moştenire iar art. 13 din L. nr. 18/1991 nu se aplica renunţătorului.
În privinţa expertizei grafologice se susţine că aceasta s-a efectuat în afara cadrului procesual, iar dosarele penale au infirmat definitiv susţinerea de fals asupra actului menţionat.
Analizând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate şi în raport de probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune după arătarea motivelor pe care instanţa le înlătura:
Asupra nulităţii contractului de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere încheiat cu reclamanta intimata, instanţa constată că prin sentinţa penală nr. 2007/13 iulie 2006 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 6195/2006 s-a reţinut că rezoluţia nr. 5420/P/13.03.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti a fost confirmată. Astfel, în cauza respectivă actul de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere, a fost defăimat ca fals deoarece nu a fost semnat de către Nuta Floarea dar instanţa a reţinut că din declaraţiile martorilor audiaţi şi din verificările efectuate rezultă că vânzătoarea s-a prezentat la notariat şi a semnat actul în prezenţa notarului.
De asemenea a mai reţinut instanţa că aceleaşi aspecte au mai fost semnalate şi în dosarul nr. 1878/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti iar plângerea împotriva acestei rezoluţii a fost respinsă prin sentinţa penală nr. 2008/18.08.2005.
Faţă de această soluţie instanţa nu poate reţine că raportul de expertiză grafologică efectuat extrajudiciar reprezintă o probă suficientă pentru a constată nulitatea actului de vânzare cu clauza de întreţinere.
Mai mult, concluziile raportului de expertiză arată că nici o parte nu ar fi semnat actul iar nu numai Nuta Floarea. Or, în acest context se constată că actul nu putea fi încheiat de către notar devreme ce nici o persoană nu s-a prezentat să-l semneze şi să solicite încheierea acestuia.
Totodată raportul de expertiză a fost întocmit pe baza unei copii xerografice a unui exemplar de pe contractul de vânzare cu clauză de întreţinere iar nu pe originalul întocmit la notar şi care poartă semnăturile părţilor iar printre materialele folosite sunt de asemenea copii xerografice, cum este cea a buletinului de identitate al autoarei părţilor.
În acest context instanţa nu poate acorda valoare probatorie acestui raport de expertiză, reţinând că dezlegarea dată sub acest aspect de către prima instanţa este corectă.
În ceea ce priveşte însă primul motiv de recurs, acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Defunctul Nuţă M.Ion, decedat la data de 17.04.1984, a lăsat ca moştenitori pe Nuţă V.Floarea, în calitate de soţie supravieţuitoare şi pe Şerban Constantina, în calitate de fiică, ceilalţi doi fii, Nuţă I.Gheorghe şi Nuţă I. Radu renunţând la succesiunea defunctului, conform declaraţiilor nr. 930 şi 929/1983 şi menţiunilor certificatului de moştenitor nr. 946/1983.
Masa succesorală a defunctului se compunea din suprafaţa de 250 mp teren de construcţie situat în com. Bradu, jud. Argeş şi cota de ½ dintr-o casă cu trei camere construită din lemn şi o magazie, ambele construite de soţi cu contribuţii egale.
În această situaţie, la apariţia Legii nr. 18/1991, renunţătorii nu puteau să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defunctului tată, singurele care puteau depune aceasta cerere fiind soţia supravieţuitoare şi fiica Şerban Constantina. Astfel, reconstituirea se face potrivit art. 13 din L. nr. 18/1991 pentru moştenitorii acceptanţi şi pentru cei care nu-si pot dovedi această calitate deoarece terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, anume cei care nu au acceptat expres succesiunea defunctului iar nu pentru cei care au renunţat în condiţiile legii la succesiune.
La data de 06.02.1991 Nuta Floarea a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma soţului sau Nuta Ion pentru suprafaţa de 4.32 ha teren alăturând cererii şi certificat de deces al soţului sau Nuta Ion.
Şerban Constantina, cel de-al doilea moştenitor al autorului Nuta Ion nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate astfel că reconstituirea se impunea a fi făcută numai pe numele mamei şi soţiei supravieţuitoare Nuta Floarea.
Din cererea de reconstituire formulată nu rezultă că mama a făcut cerere şi pentru fiica sa Şerban Constantina, pentru a fi în prezentă unui mandat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma autorului.
Or, art. 8 alin. 3 din L. nr. 18/1991 arată că stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, astfel că în lipsa unei atare cereri reconstituirea se face în favoarea celorlalţi moştenitori care au înţeles să depună la comisie o cerere de reconstituire. Astfel se impun a fi interpretate şi prevederile art. 13 alin. 3 din lege potrivit cărora titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun. Titlul nu se poate emite din oficiu pe numele tuturor moştenitorilor ci numai în ipoteza în care aceştia au formulat cereri separat sau împreună ori şi-au dat mandat în acest sens.
Ca atare, deşi titlul a fost emis atât pentru soţia supravieţuitoare cât şi pentru descendenţi, aceştia nu puteau beneficia de reconstituire în lipsa unei cereri, terenurile defunctului fiind dobândite numai de către soţia supravieţuitoare.
Faptul că de la emiterea titlului în anul 1994 şi până în prezent părţile nu au contestat menţiunile din titlu cu privire la numele celor reţinuţi a fi îndreptăţiţi la reconstituire nu înseamnă că dreptul a fost reconstituit legal tuturor. Astfel, în ce priveşte pe Nuta Gheorghe şi Nuta Radu aceştia ca renunţatori nu puteau formula cerere şi nici nu puteau beneficia de reconstituire iar Serban Constantina nu a formulat cerere pentru a beneficia de reconstituire.
Cum în acest context terenurile au revenit soţiei supravieţuitoare, la decesul acesteia 29.07.2004 terenurile se cuveneau în cote egale moştenitorilor săi, astfel că soluţia pronunţată sub acest aspect de către instanţa nu este corecta. Nu numai ¼ din terenuri intrau în masa succesorala a defunctei Nuta Floarea deoarece aceasta a dobândit prin reconstituire toate terenurile, care nu s-au împărţit potrivit certificatului de moştenitor emis anterior reconstituirii la 5 iulie 1983 în cote de ¼ respectiv ¾ între mamă şi fiică. Prevederile speciale ale L. nr. 18/1991 în aceasta materie nu pot fi eludate prin invocarea unor acte anterioare intrării în vigoare a legii, care nu puteau avea în vedere decât ceea ce se găsea în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.
În raport de principiul disponibilităţii, pe fondul lipsei unei cereri în acest sens, instanţa nu poate constata nulitatea titlului de proprietate în ce priveşte reţinerea în acesta şi a numelui intimatei, însă pe calea excepţiei de nulitate are posibilitatea să analizeze valabilitatea titlului şi să înlăture menţiunile care în raport de susţinerile părţilor şi de drepturile acestora sunt de natură să le prejudicieze.
În consecinţă sub aspectul înlăturării pârâţilor din titlu soluţia primei instanţei este corectă, însă se apreciază că şi menţiunea numelui reclamantei intimate este făcută în afara legii, astfel că fără a constata nulitatea titlului sub acest aspect, faţă de cele reţinute mai sus instanţa va constata că titlul se impunea a fi emis numai pe numele Nuta Floarea.
În ce priveşte terenul ce a făcut obiectul actului de vânzare cu clauza de întreţinere se constată că acesta este proprietatea exclusiva a intimatei, deoarece prin acest act acesteia i-a revenit şi cota de ¼ din teren şi 5/8 din construcţiile existente pe acesta, dobândind astfel proprietatea exclusivă asupra bunului.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp art. 312 C.proc.civ. instanţa va admite recursul, va modifica sentinţa în sensul ca va constata că masa succesorală a defunctei Nuta Floarea, decedată la 29 iulie 2004, cu ultimul domiciliu în com Bradu jud Arges se compune din terenuri în suprafaţă de 3,54 ha menţionate în titlul de proprietate nr. 39055/11.04.1994 şi va menţine în rest sentinţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de NUTA GHEORGHE domiciliat în comuna Bradu, sat Bradu de Sus, nr.400, judeţul Argeş, BERCEANU CAMELIA FLORENTINA domiciliată în Craiova, Aleea I.Castanilor, bl.99 A.2, sc.I, ap.57, judeţul Dolj împotriva sentinţei civile nr. 3691/22.06.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosar nr. 2248/280/2005, intimaţi fiind reclamanta SERBAN CONSTANTINA domiciliată în comuna Bradu, sat Bradu de Sus, nr.89, judeţul Argeş şi pârâta COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES.
Modifică sentinţa în sensul că se constată că masa succesorală a defunctei Nuţă Floarea decedată la 29.07.2004 se compune din terenuri în suprafaţă de 3,54 ha menţionate în titlul de proprietate nr. 39055/1994 şi menţine în rest sentinţa.
Obligă intimaţii la 316 lei cheltuieli de judecată către Nuţă Gheorghe şi Berceanu Camelia.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 08.11.2007, la Tribunalul Argeş, secţia civilă.
   Preşedinte, Andreea TabacuJudecător, Aneta DuţăJudecător, Ioana PârvuGrefier, Maria Neagoe   
Red. A.T
Dact. NE/ 4 ex
14.11.2007
Jud.fond. F.Mitrofan

AT_Iordache

CERERE DE RECONSTITUIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE CONFORM LEGII NR. 247/2005-PUNEREA IN POSESIE-PARTICULARITATE PRIVIND ADMINISTRAREA PROBEI CU EXPERTIZA IN CONSIDERAREA LIBERULUI ACCES LA JUSTITIE AL PETENTEI-CONSECINTA NESOCOTIRII ROLULUI ACTIV AL INSTANTEI.
(Legea nr.247/2005; art. 312 C.pr. civ.)
În acest context instanţa era obligată să analizeze dacă terenurile pe care petenta le stăpâneşte sau sunt libere se regăsesc în actele sale primare, pentru cele pe care nu le stăpâneşte cererea formulată pentru prima dată în temeiul L. nr. 247/2005 nefiind de natură să opereze repunerea în termenul de a solicita reconstituirea.
Aceasta situaţie se putea releva în administrarea unei probe cu expertiză, aspectul prezentat de către petentă în sensul ca nu are posibilitatea de a suporta cheltuielile unei asemenea lucrări dată fiind situaţia sa financiară, fiind necesar a fi luat în considerare de către instanţa de judecată, pentru a nu încălca accesul la justiţie al petentei.
Astfel, stabilirea unui anumit onorariu fără o eventuala posibilitate de acordare a unei eşalonări, până la depunerea lucrării şi luarea concluziilor mandatarului, care sunt de natură să afecteze poziţia procesuală a părţii reprezentate, nu pot fi reţinute ca încadrându-se în limita rolului activ al instanţei, astfel că se impune lămurirea acestor aspecte prin suplimentarea probatoriului, în ipoteza de faţă instanţa lăsând nesoluţionat fondul cauzei.
(Tribunalul Arges, Decizia nr.
1443/04.10.2007)
Dosar nr. 2387/280/2007
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1443/R
Şedinţa publică de la 04 Octombrie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE Andreea Tabacu
Judecător Aneta Duţă
Judecător Cellia Beck
Grefier Maria Neagoe
S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de reclamanta Iordache Maria împotriva sentinţei civile nr. 3093/25.05.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosar nr. 2387/280/2007, intimaţi fiind COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR BRADU, PRIMARUL COMUNEI BRADU -ZAMFIR COSTEL, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 01.10.2007, când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunţat următoarea soluţie.
     
INSTANŢA
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti sub nr. 2387/280/26.02.2007 reclamanta Iordache Maria a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş şi Primarul Comunei Bradu admiterea plângerii formulate împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş nr. 148/30.11.2006, solicitând şi punerea în posesie pentru terenul obiect al acţiunii iar în subsidiar acordarea de despăgubiri.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, în calitate de moştenitoare a autorului său Ionescu Gheorghe, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate conform L. nr. 247/2005 pentru suprafaţa de 2,7 ha, teren compus din mai multe parcele situate în intravilanul comunei Prundu, Geamăna şi Bradu de Sus. În mod nelegal cererea sa a fost respinsă deşi în dovedirea dreptului său de proprietate a depus acte primare. Legile edictate în materia restituirii proprietăţilor nu fac distincţie între acte datând anterior anului 1945 şi acte ulterioare acestui moment.
În susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri: adresa nr. 215/11.01.2007 emisă de Comisia Locala de fond funciar Bradu, certificatul de naştere Ionescu Maria, cupon de pensie, adresa nr. 272/05.12.2006 emisa de Avocatul poporului, Biroul teritorial Piteşti, actul de vânzare din 10.12.1927, actul de vânzare din 04.08.1923, actul de vânzare din 13.08.1923, actul de vânzare din 05.12.1930.
Pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Bradu a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată motivat de faptul că actele primare de proprietate nu probează dreptul existent în patrimoniul autorului Ionescu Gheorghe sunt mai vechi de anul 1945, astfel încât nu s-a dovedit continuitatea acestui drept în patrimoniul autorului pană la eventuala preluare de către stat.
S-a mai arătat că reclamanta nu a făcut nici dovezi cu privire la calitatea sa de moştenitoare a autorului indicat şi nici dovezi asupra preluării terenurilor de către C.A.P.
La termenul de judecată din 20.04.2007 instanţa a dispus din oficiu, în virtutea rolului activ, efectuarea unei expertize, insa reclamanta nu a înţeles să procedeze la administrarea probei prin neachitarea onorariului de expert, astfel încât aceasta a fost decăzută din probă.
Prin sentinţa civilă nr. 3093 din 20 mai 2007 Judecătoria Piteşti a respins acţiunea formulată de reclamanta Iordache Maria în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş şi Primarul Comunei Bradu.
Pentru a pronunţa aceasta sentinţă instanţa a reţinut că plângerea este formulată în termenul legal prevăzut de disp. art. 53 alin.1 din Legea. nr. 18/1991, coroborat cu art.27 din HG nr. 890/2005, raportat la data comunicării adresei nr. 215/11.01.2007 (f. 3-4) şi data introducerii acţiunii .
Din actele de stare civilă depuse de reclamantă (f. 5; f. 29-30) s-a reţinut că rezultă descendenţa reclamatei faţă de numitul Ionescu Gheorghe, bunicul său matern, faţă de care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
Asupra parcursului reconstituirii dreptului de proprietate pentru autorul reclamantei, instanţa a constatat următoarele:
Reclamanta nu a formulat cerere de retrocedare a proprietăţii deţinute de Ionescu Gheorghe în baza legilor anterioare L. nr. 247/2005, singura solicitare de retrocedare fiind cea soluţionată prin H.C.J.F.F. Argeş nr. 148/30.11.2006, hotărâre contestată prin prezenta acţiune, prin care cererea este respinsă.
S-a reţinut că dispoziţiile L. nr. 247/2005 nu repun petiţionarii în termenul de formulare a cererii de retrocedare ci permit numai solicitări pentru diferenţele de suprafaţă ce nu au fost cerute în termenele prevăzute de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000.
Pe de altă parte, instanţa a reţinut că deşi petenta deţine acte primare de proprietate, nu a înţeles să administreze probele admise prin încheierea de şedinţă din 20.04.2007, în principal, pentru evidenţierea suprafeţelor deţinute de autorul sau conform actelor primare precum şi pentru dovedirea continuităţii dreptului de proprietate în patrimoniul acestuia până la preluarea terenurilor de către stat, prin administrarea probei testimoniale.
Totodată s-a reţinut că din probele administrate nu rezultă faptul preluării terenurilor la stat.
A fost înlăturată motivarea conform căreia actele primare de proprietate sunt mai vechi de anul 1945, astfel ca nu se poate solicita reconstituirea. S-a reţinut că în mod greşit s-au interpretat dispoziţiile art. 6 alin 12 din L. nr. 1/2000 modificată prin Titlul VI art.1 pct 7 din L. nr. 247/2005 cu referire la consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, în sensul că actele primare de proprietate datate anterior anului 1945 şi-au pierdut valabilitatea, nefiind admisibile ca mijloc probator în procedura restituirii. Instanţa a arătat că dispoziţiile articolului menţionat se referă numai la valoarea declarativă a acestor consemnări, împrejurare ce nu duce la lipsirea de efectele juridice date de actul primar.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta, solicitând casarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare iar în subsidiar admiterea recursului, reţinerea spre soluţionare şi admiterea plângerii formulate.
În motivare s-a arătat că instanţa a interpretat greşit actele dosarului, în sensul ca obiectul principal al dosarului a fost o plângere la adresa nr. 215/11.01.2007, care nu întruneşte cerinţele şi formele de fond precizate de L. nr. 247/2005.
Se susţine că instanţa nu face nici o referire la această adresă în considerentele sentinţei atacate, deşi această dispoziţie nu este legal motivată, primarul invocând că actele sunt vechi în loc sa identifice terenurile şi să stabilească amplasamentul acestora precum şi de cine sunt ocupate.
În ceea ce priveşte expertiza de specialitate se susţine că petenta arătat instanţei că nu poate suporta onorariul de expert, având o pensie de 370 lei, însă instanţa nu a ţinut cont de acest aspect.
Asupra faptului că petenta nu a formulat cerere de reconstituire anterior Legea nr. 247/2005, se susţine că acest aspect nu este adevărat, mama petentei adresându-se primarului, insa acesta nu a ţinut cont de actele prezentate, afirmând că acestea sunt vechi.
În privinţa parcelei nr. 1 din actul de vânzare din 05.12.1930 se susţine că aceasta este stăpânită şi în prezent de către petenta, parcela fiind atribuită mamei sale.
Asupra continuităţii dreptului de proprietate petenta arată că aceasta nu reprezintă atribuţia sa ci dimpotrivă a primăriei, care deţine acte cadastrale, mai mult terenurile nefiind luate niciodată de către stat, primăria deţinându-le în mod abuziv.
Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor invocate şi în raport de probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Petenta a atacat prin plângerea formulată adresa nr. 215/11.01.2007 emisă de Comisia locală de Fond Funciar Bradu, prin care i se aduce la cunoştinţă că prin HCJFF nr. 148/30.11.2006 i-a fost respinsă contestaţia nr. 87/05.09.2006, referitor la reconstituirea unei suprafeţe de 2,70 ha.
În consecinţa plângerea are în vedere HCJFF nr. 148/2006, în raport de prevederile art. 27 pct. 8 din HG nr. 890/2005, plângere pe care petenta a exercitat-o în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Faptul că petenta solicita anularea dispoziţiei de comunicare a soluţiei date de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş nu este de natură să schimbe calificarea prezentei cereri, petenta tinzând la recunoaşterea dreptului sau de proprietate asupra terenurilor deţinute de la autori.
Solicitarea de a fi pusă în posesie asupra terenurilor menţionate este o consecinţă a admiterii plângerii formulate, astfel că se va reţine că petenta solicită reconstituirea dreptului de proprietate conform L. nr. 247/2005, în acelaşi sens fiind şi susţinerile acesteia, f. 28 dosar fond.
Din suprafeţele solicitate, petenta afirmă că stăpâneşte suprafaţa de teren menţionată în actul din anul 1930, astfel că în acest caz este posibilă aplicarea art. 6 alin. 1 indice 1 din L. nr. 1/2000, care au în vedere ipoteza în care exista acte primare, anterioare legilor cu caracter reparatoriu iar vechiul amplasament este liber, aceste aspecte coroborate făcând dovada deplină a proprietăţii.
Or, în cauză, petenta susţine că deţine acest teren pentru care justifică dreptul autorului sau cu acte primare, astfel că cel puţin în atare ipoteza se impunea analiza actelor vechi şi existenţa liberă a acestui amplasament.
Mai mult lipsa unei dovezi cu privire la preluarea terenului de către stat conduce la posibilitatea că aceste terenuri să fie în continuare stăpânite de către petenta, situaţie ce atrage posibilitatea de aplicare a textului menţionat mai sus.
Totodată se va retine că textul menţionat a fost modificat conform L. nr. 247/2005, pentru a acoperi ipotezele în care anterior nu se procedase la reconstituirea dreptului de proprietate în cazul particular enunţat. Or, formularea cererii anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 nu este o condiţie de aplicare a textului modificat abia prin aceasta lege .
Pe de altă parte, în ce priveşte terenurile care nu se află în stăpânirea petentei, aceasta susţine că mama sa s-a adresat cu cerere comisiilor însa nu i s-a răspuns astfel că nu se poate reţine lipsa de diligenţă a acesteia, însă în lipsa unei dovezi asupra acestui fapt pozitiv afirmat de către petenta, instanţa nu poate retine formularea unor cereri la comisia pârâtă, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, anterior L. nr. 247/2005.
Totodată din adresa emisă de pârâtă – f. 37 rezultă că este posibil ca petenta să fi formulat asemenea cereri în faţa altor comisii de aplicare a legilor cu caracter reparatoriu cu atât mai mult cu cât terenurile se situează pe raza mai multor comune.
În acest context instanţa era obligată să analizeze dacă terenurile pe care petenta le stăpâneşte sau sunt libere se regăsesc în actele sale primare, pentru cele pe care nu le stăpâneşte cererea formulată pentru prima dată în temeiul L. nr. 247/2005 nefiind de natură să opereze repunerea în termenul de a solicita reconstituirea.
Această situaţie se putea releva în administrarea unei probe cu expertiză, aspectul prezentat de către petentă în sensul ca nu are posibilitatea de a suporta cheltuielile unei asemenea lucrări dată fiind situaţia sa financiară, fiind necesar a fi luat în considerare de către instanţa de judecată, pentru a nu încalcă accesul la justiţie al petentei.
Astfel, stabilirea unui anumit onorariu fără o eventuala posibilitate de acordare a unei eşalonări, pana la depunerea lucrării şi luarea concluziilor mandatarului, care sunt de natură să afecteze poziţia procesuală a părţii reprezentate, nu pot fi reţinute ca încadrându-se în limita rolului activ al instanţei, astfel că se impune lămurirea acestor aspecte prin suplimentarea probatoriului, în ipoteza de fata instanţa lăsând nesoluţionat fondul cauzei.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 312 C.proc.civ. instanţa va admite recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta Iordache Maria domiciliată în Piteşti, str. Aleea Caminelor, nr.2, jud. Argeş împotriva sentinţei civile nr. 3093/25.05.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosar nr. 2387/280/2007, intimaţi fiind COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR BRADU, PRIMARUL COMUNEI BRADU -ZAMFIR COSTEL, COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES.
Casează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 04.10.2007, la Tribunalul Argeş, secţia civilă.
   Preşedinte, Andreea TabacuJudecător, Aneta DuţăJudecător, Cellia BeckGrefier, Maria Neagoe   
Red. A.T
Dact. NE/ 4 ex
10.10.2007
Jud.fond.M.Papaianopol

AT_Gafencu

CERERE DE RETROCEDARE BUN IMOBIL-SFERA DE APLICARE A LEGII NR.10/2001 FATA DE DOMENIUL LEGILOR NR. 18/2001, 1/2000 , 247/2005-CONSECINTA NEFORMULARII CERERII IN TEMEIUL LEGII APLICABILE IN SPETA, LEGEA NR. 10/2001.
(art.2, art.4 alin.4, art.8 Legea nr.10/2001)
Faptul că în art. 2 din Legea nr. 10/2001 nu este enumerat şi Decretul nr. 83/1949 nu este de natură să atragă concluzia că bunurile care au format obiectul acestei preluări nu se încadrează în noţiunea de preluare abuzivă pentru a i se putea aplica dispoziţiile Legii nr. 10/2001, acest act normativ având caracter de complinire a dispoziţiilor cu caracter reparatoriu anterioare.
Enumerarea ipotezelor de preluare abuzivă în art. 2 al actului normativ menţionat nu este exhaustivă, literele h) şi i) a alineatului 1al art. 2 menţionând că legea se aplică tuturor imobilelor preluate de stat cu titlu valabil sau fără titlu valabil, noţiunea de preluare abuzivă fiind extinsă inclusiv la ipoteze în care preluările către stat s-au operat cu titlu.
Totodată potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt excluse de la aplicarea legii terenurile din extravilanul localităţilor care aveau această destinaţie la data preluării abuzive sau la data notificării precum şi cele al cărui regim juridic este reglementat prin legea fondului funciar şi legile ulterioare de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere.
(Tribunalul Arges, Decizia nr.
1908/29.11.2007)
Dosar nr. 2520/109/2007
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGEŞ
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1908/R
Şedinţa publică de la 29 Noiembrie 2007
Completul compus din:
PREŞEDINTE Cellia Beck
Judecător Andreea Tabacu
Judecător Ioana Pârvu
Grefier Maria Neagoe
S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de reclamanta GAFENCU ANA RODICA împotriva sentinţei civile nr. 3862/29.06.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosar nr. 11514/280/2006, intimate fiind pârâtele BROSTEANU SIMONA, PRIMARIA ORASULUI MIOVENI, COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGI FONDULUI FUNCIAR MIOVENI.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că:
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 26.11.2007, când susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunţat următoarea soluţie.
INSTANŢA
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti la data de 19.09.2006, cu nr. 11514/280/2006, reclamanta Gafencu Ana-Rodica, domiciliată în Bucureşti, str. Mareşal Alexandru Averescu, nr.7, bl. 4, sc. A, ap. 22, Sector 1, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Broşteanu Simona, domiciliată în Elveţia, 11 Chemin des Tulipiers, 1208 Geneva, Primăria Oraşului Mioveni, prin primar şi Comisia Locală de Fond Funciar Mioveni, să se constate nulitatea absolută a Dispoziţiei nr. 1/23.01.2004, emisă de Primarul Mioveni în baza Lg. 10/2001, să se constate calitatea sa de proprietar asupra unei cote indivize de ½ din imobilul în cauză să fie obligată Primăria Mioveni la restituirea în natură a imobilului nr. 1, B-dul Dacia , Mioveni (fosta Primărie).
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că împreună cu pârâta Broşteanu Simona, sunt moştenitoarele autorilor Niţescu Constantin şi Niţescu Rodica.
Întreaga moşie a acestora a fost expropriată, împrejurare consemnată în procesul-verbal de expropriere încheiat în anul 1949. Autorii au deţinut în proprietate o exploataţie agricolă pe care se afla şi conacul, obiect al prezentei cauze.
S-a mai susţinut că Primăria Mioveni a soluţionat cererea reclamantei nr. 12244/2005 privind restituirea terenurilor agricole şi forestiere înaintând propunerea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş, spre validare.
În schimb, în ceea ce priveşte cererea de restituire a conacului, s-a emis dispoziţia nr. 1/23.01.2004, anexată.
Reclamanta a mai arătat că imobilul casă este considerat accesoriu terenului agricol, aşa cum prevăd disp. art. 1 din L. nr. 1/2000 modificată şi completată de art. I -1 din Lg. 247/2005, astfel că procedura de reconstituire a acestuia este reglementată de legile fondului funciar.
În drept s-au invocat disp. art. 2 alin 1 , art. 3, art. 4, art. 8 din Lg. 10/2001 şi art. 1 din L. nr. 1/2000 aşa cum a fost modificată prin art. I-1 Lg. 247/2005, titlul VI, art. 669 C.civ.
În susţinerea cererii reclamanta a anexat la dosar: adresa nr. 17829/14.12.2005 (f. 4); adresa nr. 13344/24.01.2006, emitent Primăria Mioveni (f.5); copie extras BAP ian.1948 ( fila 6 ); formular pentru evaluarea şi inventarierea patrimoniului (f.7); proces verbal de preluare a bunurilor imobile şi mobile (f.8); acte de stare civilă (f.9-12).
Pârâtele Primăria Mioveni şi Comisia Locală de Fond Funciar Mioveni au formulat întâmpinare (f. 22) punând în discuţie excepţia necompetentei materiale a judecătoriei, cu solicitarea de a se declina soluţionarea cauzei în favoarea tribunalului, ca instanţă competentă, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CLFF Mioveni. S-a susţinut că prin acţiunea introductivă s-a solicitat anularea dispoziţiei primarului, act emis conform procedurii speciale instituite de L. nr. 10/2001 iar imobilul în litigiu, fiind casă de locuit nu face parte din categoria construcţiilor accesorii terenurilor agricole sau silvice la care se referă modificarea art. 1 din Lg. 1/2000.
S-a administrat proba cu relaţii (f. 24-30 şi 32 şi următoarele ).
La termenul de judecată din 10.11.2006, pârâta persoana fizica a formulat şi ea întâmpinare invocând excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, cu motivarea că aceasta nu a formulat, potrivit L. nr. 10/2001, notificare pentru retrocedarea imobilului în litigiu.
S-a mai arătat că acesta are destinaţia de locuinţă şi nu poate fi retrocedat decât în baza L. nr. 10/2001, şi nu prin aplicarea legilor fondului funciar.
Prin sentinţa civilă nr. 4951/17.11.2006, Judecătoria Piteşti s-a pronunţat , mai întâi, asupra excepţiei necompetenţei materiale a judecătoriei, admiţând-o, motivat de faptul că faţă de disp. art. 26 alin 3 din Lg. 10/2001 raportat la Decizia nr. IX din 20.03.2006, a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, competenţa materială în soluţionarea pricinii revine tribunalului ca instanţă de fond.
La rândul sau, Tribunalul Argeş, prin sent. civ. nr. 76/16.03.2007 a declinat competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, sesizând Curţii de Apel Piteşti conflictul negativ de competentă. A apreciat tribunalul că reclamanta este terţ în raport cu emitentul şi beneficiarul dispoziţiei de restituire în natură, dispoziţie ce reprezintă un veritabil titlu de proprietate asupra imobilului retrocedat.
Curtea de Apel Piteşti, prin sent. civ. nr. 6/F/CC/6.04.2007, a stabilit competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, apreciind că în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 26 alin.3 din L. nr. 10/2001, pentru că dispoziţia emisă nu o priveşte pe reclamantă.
După soluţionarea conflictului negativ de competenta, examinând, cu prioritate, în temeiul art. 137 C.proc.civ. , excepţiile invocate, instanţa a analizat mai întâi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei excepţie pe care prin sentinţa civilă nr. 3862/29 iunie 2007 a admis-o, reţinându-se următoarele considerente:
Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii prin intermediul căruia îşi poate realiza interesul. În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes.
S-a reţinut că în ce priveşte calitatea procesuală pasivă, aceasta presupune existenţa unei identităţi intre pârât şi cel obligat în raportul juridic, iar această calitate aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul reclamantului. Întrucât reclamantul este acela care declanşează procedura judiciară, lui îi revine obligaţia, în temeiul art. 112 C.proc.civ., de a justifica atât calitatea sa procesuală cât şi calitatea procesuală a pârâtului.
Din înscrisurile de la dosar instanţa a reţinut că reclamanta contestă Dispoziţia de restituire nr. 1/23.01.2004 (f. 24) emisă de Primarul Oraşului Mioveni. Această decizie a fost emisă în baza notificării nr. 1255/2001 (f. 30) formulată de pârâtă, prin care aceasta a solicitat restituirea în natură a casei obiect al cauzei, împreună cu terenul aferent.
Dispoziţia de restituire contestată dispune, la art. 1, restituirea în natură a imobilului casă împreună cu terenul aferent (fostul sediu al primăriei Mioveni, situat pe B-dul Dacia , nr. 1, jud. Argeş ) , începând cu data 01.02.2004, către pârâta Broşteanu Simona.
Pârâta a fost şi pusă în posesie pentru suprafaţa de 292,78 mp şi 522 mp prin procesele verbale nr. 3773/04.03.2004 şi 9641/27.07.2004 (f. 27-28).
Pe de altă parte, s-a reţinut şi faptul că atât reclamanta cât şi pârâta au fost validate, în temeiul L. nr. 247/2005 prin H CJFF Argeş nr. 91/2006, conform anexelor 3 şi 37 la această hotărâre, poz. 23/627 respectiv poz. 18 şi 19, cu suprafeţele de teren solicitate spre reconstituire, în baza legilor fondului funciar.
Reclamanta nu a contestat această hotărâre de validare, ci numai dispoziţia de restituire emisă de primar, în baza L. nr. 10/2001.
S-a constatat că pentru valorificarea drepturilor sale, în calitate de moştenitoare a autorilor Niţescu Constantin şi Niţescu Rodica, reclamanta nu a formulat notificare în condiţiile Legii nr. 10/2001, aşa cum a procedat pârâta.
S-a reţinut ca a recunoaşte la acest moment dreptul său de proprietate asupra imobilelor revendicate înseamnă a ocoli cu bună ştiinţă dispoziţiile legii speciale de restituire faţă de care reclamanta nu a înţeles sa se prevaleze. Neavând o validare în sensul L. nr. 10/2001, reclamanta nu prezintă nici interesul şi nici calitatea procesual activă în promovarea unei astfel de cereri. Numai odată dreptul său recunoscut în baza legii speciale (ca norma substanţială şi de procedură), reclamanta dovedea calitatea de a ataca în instanţă emiterea unui act de proprietate, cum este dispoziţia de restituire contestată, numai în favoarea pârâtei.
Instanţa a reţinut şi faptul ca imobilelor cuprinse în dispoziţia contestată nu le este aplicabil regimul L. nr. 1 /2000 ci al Legii nr. 10/2001. Restituirea imobilului conac se circumscrie disp. L. nr. 10/2001 şi nu disp. art. 1 din Lg. 1/2000 aşa cum a fost modificată prin art. I-1 L. 247/2005, titlul VI, care se referă la construcţiile accesorii terenurilor agricole sau forestiere de tipul magazie, siloz, hala de producţie.
Mai mult, s-a reţinut ca niciuna dintre părţi nu a contestat HCJFF Argeş nr. 91/2006, de validare, respectiv anexele 3 şi 37 la această hotărâre, poz. 23/627 respectiv poz.18 şi 19, cu privire la suprafeţele de teren solicitate spre reconstituire, în baza legilor fondului funciar.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta Gafencu Ana-Rodica solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei şi admiterea cererii aşa cum a fost formulata.
În motivare s-a arătat ca sentinţa nu a fost pronunţată cu respectarea prevederilor legale, întemeindu-se pe motive străine de natura pricinii.
Astfel se arată că instanţa a reţinut în mod greşit că imobilul nu formează obiectul L. nr. 1/2000 astfel cum a fost modificat prin legea nr. 247/2005, motivând că numai construcţiile de tipul magazie, siloz, hală de producţie, sunt considerate accesorii terenurilor agricole şi intră sub incidenţa legilor fondului funciar.
Se susţine că Legea nr. 1/200 nu face distincţie între tipurile de construcţii accesorii terenurilor agricole astfel că nici cel chemat să aplice legea nu poate distinge. Conacul reprezintă o construcţie accesorie terenului agricol în accepţiunea Legii nr. 1/2000şi în accepţiunea actului normativ în baza căruia a fost preluat de către stat - Decretul nr. 83/1949.
Se arată că pentru determinarea regimului juridic aplicabil ( Legea nr. 10/2001 sau Legea nr.1/2000) este necesară analiza modalităţii de trecere în patrimoniul statului a bunului respectiv deoarece în cauză decretul menţionat nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001.
În ce priveşte necontestarea H.C.J.F.F Argeş nr. 91/2006 prin care s-a validat dreptul la reconstituirea unor proprietăţi funciare, se susţine că aceasta nu are legătură cu calitatea procesuală activă a reclamantei, eventuala contestare a hotărârii menţionate neputând determina restituirea imobilului atâta vreme cât există dispoziţia emisă în baza Legii nr. 10/2001.
Analizând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate şi în raport de probatoriul administrat în cauză instanţa constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând se constată ca în recurs critica adusa sentinţei are în vedere legea cu caracter reparatoriu aplicabilă imobilului a cărui restituire s-a dispus prin dispoziţia de restituire nr. 1/23.01.2004 emisă de primarul Oraşului Mioveni.
Nu se învederează faptul că reclamanta a înţeles să formuleze cerere de restituire a imobilului construcţie şi teren aferent preluate de la autorii comuni Niţescu Constantin şi Niţescu Rodica prin expropriere, în temeiul Legii nr. 10/2001. Astfel, prin cererea formulată sub nr. 13344/2005 s-a solicitat de către reclamantă la Primăria Mioveni restituirea cotei ce i se cuvine din proprietăţile funciare şi din construcţia aferentă acesteia.
Aşadar, cu privire la construcţie însăşi reclamanta arată că a formulat pentru prima dată cerere în anul 2005, în temeiul Legii nr. 247/2005 , înţelegând să invoce prevederile art. 1 din Legea nr. 1/2000 conform cărora să restituie foştilor proprietari şi construcţiile accesorii terenurilor agricole şi silvice.
Anterior însă sora reclamantei – Broşteanu Simona, formulează cerere de restituire a imobilului construcţie în temeiul legii nr. 10/2001, aceasta fiindu-i restituită prin dispoziţia nr.1/2004 emisă de Primarul oraşului Mioveni.
Faptul că în art. 2 din Legea nr. 10/2001 nu este enumerat şi Decretul nr. 83/1949 nu este de natură să atragă concluzia că bunurile care au format obiectul acestei preluări nu se încadrează în noţiunea de preluare abuzivă pentru a i se putea aplica dispoziţiile Legii nr. 10/2001, acest act normativ având caracter de complinire a dispoziţiilor cu caracter reparatoriu anterioare.
Enumerarea ipotezelor de preluare abuzivă în art. 2 al actului normativ menţionat nu este exhaustivă, literele h) şi i) a alineatului 1al art. 2 menţionând că legea se aplică tuturor imobilelor preluate de stat cu titlu valabil sau fără titlu valabil, noţiunea de preluare abuzivă fiind extinsă inclusiv la ipoteze în care preluările către stat s-au operat cu titlu.
Totodată potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt excluse de la aplicarea legii terenurile din extravilanul localităţilor care aveau această destinaţie la data preluării abuzive sau la data notificării precum şi cele al cărui regim juridic este reglementat prin legea fondului funciar şi legile ulterioare de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere
Terenul aferent construcţiei restituită prin dispoziţia nr. 1/2004 era cel puţin la data formulării notificării teren intravilan, fiind afectat de imobilul casă care a servit ca sediul al Primăriei Oraşului Mioveni (f.25 dosar fond).
Faţă de această situaţie nu se poate reţine că imobilul menţionat făcea obiectul Legii nr. 18/1991, construcţia fiind accesorie terenului agricol. Astfel din extrasul BAP din 1948 coroborat cu inventarul patrimoniului rezultă că autorii părţilor deţineau pe lângă terenuri agricole şi o clădire din zid şi ţiglă cu subsol, parter şi etaj compusă din 10 camere terminate şi 13 camere neterminate, un grajd, magazii , cocină de porci, coteţe de găini, încă o clădire, 2 puţuri, etc.
Această construcţie a devenit ulterior sediul al Primăriei Mioveni situându-se în intravilanul localităţii, astfel că nu se poate face aplicarea prevederilor legii 18/1991, imobilul reprezentând un conac, ce a făcut obiectul exproprierilor prevăzute de Legea 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. Potrivit art. 4 rap.la art.3 lit.h din Legea nr. 187/1945 conacele – construcţie intrau în cota de 50 ha care nu se prelua de către stat, fiind astfel cert ca acestora li se recunoştea la momentul apariţiei legii un alt regim decât pentru terenurile agricole. Abia potrivit art. 2 din Decretul nr. 83/1949 şi aceste bunuri au fost preluate la stat ca bunuri ale întregului popor, fără însa a li se schimba regimul juridic avut în vedere de L. n. 187/1945.
Or, Legea 18/1991 nu urmăreşte restituirea construcţiilor chiar preluate de stat ci avea în vedere la momentul apariţiei, terenurile agricole şi cu unele excepţii terenurile din intravilan proprietate de stat. Abia prin Legea nr. 1/2000 s-a dispus asupra restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole, insa potrivit art.4 alin. 1/1 din Legea nr. 1/2000 imobilele considerate accesorii nu au în vedere şi imobilele construcţii – conac cum este cazul în ipoteza de faţă ci numai acele amenajări şi îmbunătăţiri agricole realizate în scopul producţiei agricole iar nu casele de locuit.
În consecinţă, prima instanţă a reţinut corect aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 pentru imobilul construcţie şi teren aferent menţionat, astfel că criticile aduse în recurs sunt nefondate.
Totodată se va reţine că H.C.J.F.F nr. 91/2006 are ca obiect terenurile agricole iar nu construcţiile care se situau pe acestea la data preluării abuzive de către stat , fiecare bun imobil preluat urmând a fi solicitat în temeiul legii aplicabile, astfel că în cazul de faţă neformularea cererii în temeiul Legii nr. 10/2001 de către un moştenitor a determinat aplicarea disp.art.4 alin.4 din Legea nr. 10/2001.
Pentru aceste considerente în baza disp.art. 312 C.proc.civ instanţa va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta GAFENCU ANA RODICA , domiciliata în Bucureşti, bd. Mareşal Averescu nr. 7, bl. 4, sc. 1, et. 5, ap. 22, sector 2, împotriva sentinţei civile nr. 3862/29.06.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosar nr. 11514/280/2006, intimate fiind pârâtele BROSTEANU SIMONA, PRIMARIA ORASULUI MIOVENI, COMISIA LOCALA DE APLICARE A LEGI FONDULUI FUNCIAR MIOVENI.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 29.11.2007, la Tribunalul Argeş, secţia civilă
   Preşedinte, Cellia BeckJudecător, Andreea TabacuJudecător, Ioana PârvuGrefier, Maria Neagoe   
Red.A.T
Dact. NE/ 2 ex
30.11.2007